În ultimele săptămâni, la Chișinău s-au succedat o serie de evenimente care adâncesc un contrast greu de ignorat: pe de-o parte, sistemul sanitar din fotografiile oficiale - saloane renovate la standarde europene, investiții de miliarde de lei; pe de altă parte, același sistem văzut din alt unghi, cel al încăperilor degradate unde se pregătea mâncarea pacienților, imaginea care l-a făcut pe fostul ministru al Sănătății să plângă în fața camerelor și care i-a adus, ulterior, destule ironii. Mai recent, acum câteva zile, o parte din mediul privat s-a plâns premierului Vasile Tofan de condițiile draconice de acreditare a cabinetelor stomatologice, în contextul în care serviciile stomatologice au devenit sursă de turism medical. Iar premierul i-a ascultat. Și l-a întrebat pe ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, într-o ședință de Guvern, de ce li se cer generatoare, tocul ușii mai lat de 1 metru și servicii divine la cererea pacientului, printre altele.
Un raport care abundă în detalii îngrijorătoare
În această discuție despre turism medical, acreditări, condiții nerealiste din partea statului, am citit o statistică care m-a bulversat. Și cred că tocmai acest subiect ar trebui să ajung pe agenda Guvernului: medicii din Republica Moldova nu-și dezinfectează suficient mâinile. De unde știm asta? Un raport publicat recent constată că în unele spitale se consumă de aproape șapte ori mai puțin dezinfectant decât recomandă standardele internaționale, în condițiile în care avem infecții cu rezistență aproape absolută. O astfel de statistică ne arată că, probabil, știm prea puține despre sistemul medical sau nu privim în direcția în care trebuie. Cum putem pretinde că avem o medicină mai performantă, mai bine finanțată, că putem renunța la „condiționări abuzive” când mâinile ni-s murdare?
Deși a fost publicat recent pe pagina web a Ministerului Sănătății, studiul realizat de Organizația Mondială a Sănătății a trecut neobservat. La o citire superficială, pare că Republica Moldova stă chiar bine la capitolul infecții spitalicești. Studiul a acoperit 36 de spitale, peste 400 de secții și peste 8.200 de pacienți incluși în cercetare. Iar prevalența infecțiilor asociate cu asistența medicală raportată a fost de doar 3,5% și ajustată ulterior la 4,2%, comparativ cu 7,1% media UE. Nu, în spitalele din Republica Moldova nu au loc mai puține infecții spitalicești decât într-un spital european, deși așa ar părea la prima vedere. În Republica Moldova există, cel mai probabil, o sub-raportare. Câte infecții spitalicești au loc în realitate este greu de spus.
Raportul abundă de detalii îngrijorătoare, mă opresc la doar câteva. Acinetobacter baumanii, una dintre cele mai periculoase bacterii de spital, are o rezistență la carbapeneme (tip de antibiotice folosite când restul nu mai funcționează) de 94,4%. Au fost identificate și confirmate și tulpini numite „panrezistente”, care nu pot fi tratate cu niciun antibiotic disponibil. În aproape jumătate dintre cazurile documentate (42%), dosarul medical nu conținea nicio justificare pentru prescrierea unui sau mai multe antibiotice. În tot acest tablou dezolant, cifrele despre dezinfectanți în spitale sunt de neconceput – există prea puțin dezinfectant pentru ca medicii să-și poată păstra mâinile curate. Raportul precizează că standardul internațional pentru utilizarea pe bază de alcool este de 20 de litri dezinfectant la 1.000 de zile-pacient. În Republica Moldova consumul mediu a atins doar 13,6 litri. Valorile medii însă îmblânzesc realitatea. Și valorile mici și cele mari se contopesc într-un rezultat aparent liniștitor. Raportul precizează că în unele spitale utilizarea de dezinfectant a fost de doar 2,9 litri per 1.000 de zile pacient, iar în altele nu a depășit 5 litri.
În total, în 28 din totalul de 36 de spitale incluse în cercetare au folosit dezinfectant sub recomandările internaționale. Asta înseamnă că în patru din cinci spitale un cadru medical trece între saloane, de la un pacient la altul, fără să aibă mâinile suficient de curate. Sigur, ar putea exista erori de calcul și raportare la nivel de spital, am putea presupune că nu se ține o evidență a dezinfectantului procurat și utilizat de facto, dar probabil ar fi vorba mai mult despre o excepție decât o regulă.
Cât de realist putem discuta despre turism medical?
În context, un alt indicator este extrem de relevant – doar 1 din 4 paturi (mediana de 23%) este dotat cu un dozator pentru dezinfectarea mâinilor. Deci, un cadru medical nu are la locul îngrijirii pacientului condițiile minime necesare pentru ca să-și poată păstra mâinile curate. Nu vorbim despre o decizie personală, ci despre o disfuncție instituțională.
Datele OMS arată că în țările cu venituri mari 7 pacienți din 100 vor contracta cel puțin o infecție spitalicească asociată cu acordarea îngrijirii medicale. În țările cu venituri mici, aproximativ 15 pacienți din 100 sunt supuși aceluiași risc. Infecțiile spitalicești reprezintă o problemă de sănătate publică, pentru că omenirea a rămas cu tot mai puține alternative pentru a le trata. Cele mai multe antibiotice au fost descoperite între anii 1940 și 1960, iar ultima clasă a fost descoperită în anii 80. De atunci, de aproape 40 de ani nu s-a mai descoperit vreo clasă nouă. Este adevărat că lariocidina, o descoperire din anul 2025, pare promițătoare, dar este încă departe de a fi utilizată în activitatea clinică.
Dovezile arată că în afară de administrarea incorectă a antibioticelor, mâinile și echipamentele contaminate ale lucrătorilor medicali duc la noi infecții spitalicești. Interesant este că nivelul de complianță a igienei mâinilor în sistemul de sănătate este puternic asociat cu nivelul de dezvoltare economică a unei țări. Datele OMS arată o complianță de aproximativ 64% în țările cu venituri mari și de doar 9% în țările cu venituri mici.
Așadar, cum vede Guvernul problema mâinilor murdare prin prisma dezvoltării economice a Republicii Moldova? Cât de realist putem discuta despre turism medical, despre investiții care să crească direct proporțional cu dereglementarea, despre condiționări abuzive, când realitatea ne arată că nu avem suficient dezinfectant la patul pacientului? Dacă nu putem să ne răspundem la această întrebare, probabil am pornit reformele cu mâinile murdare.
