Un nou episod legat de zona politicului și a justiției a scandalizat opinia publică pentru a ecrana problemele reale ale sistemului juridic. Ca la un spectacol de iluzionism, asistăm la mutarea atenției pe niște teme secundare, când în această perioada s-au pronunțat sau sunt pe cale de a fi emise sentințe în cazul unor figuranți importanți din dosarele legate de fraudările succesive ale alegerilor precedente de către proxy-urile Rusiei în Republica Moldova. Toate legate de gruparea politico-criminală a lui Ilan Șor.
Fosta șefă a Procuraturii Anticorupției, Veronica Dragalin, este imagologic mult mai prezentă în spațiul public acum decât era când era în funcție. Astfel, dânsa a scris o depeșă în care ne cere tuturor să o credem pe cuvânt că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut liste cu procurori care să treacă vetting-ul ca gâsca prin apă, în timp ce alții ce chinuie din răsputeri să treacă “prin furcile caudine” ale acestui proces nedrept.
“Scrisoarea pierdută” în scurgerile din presă este adresată de către Veronica Dragalin unei judecătoare care se plânge că a fost victima nedreaptă a vetting-ului ce a curațat-o nemilos din sistemul de justiție. Doamna ex-judecătoare în cauză este Mariana Ursachi (Pitic), cea care este prezentată într-o lumină de victimă în această poveste care pretinde un abuz al politicului prin acest instrument de evaluare extraordinară a magistraților – vetting-ul.
Judecătoarea “Porsche” și vetting-ul cel rău
Pentru jurnaliștii care se ocupă și de domeniul justiției, dar chiar și pentru publicul larg cu memoria mai lungă, doamna Ursachi-Pitic este cunoscută pentru celebra sa declarație de avere în care declara oficial că ar fi cumpărat un SUV de lux marca Porsche Cayenne cu 11.000 de lei (circa 550 de euro), iar despre casa sa de 270 de metri uitase să menționeze anterior, deși trăia în ea de mulți ani.
La vremea respectivă, doamna ex-judecătoare nu a putut nici măcar să prezinte actul de vânzare-cumpărare a Porsche-ului de 11.000 de lei. În schimb, doamna este extrem de supărată că nu a trecut vetting-ul în noiembrie 2024. Așadar, chiar dacă se cunoșteau aceste probleme de integritate ale sale, dânsa a reușit să se mențină în sistem până acum câteva luni.
Prin urmare, doamna Ursachi-Pitic a ieșit din sistemul judecătoresc prin nepromovarea examenului de vetting, în timp ce doamna Dragalin a ieșit printr-o demisie fără rezultate spectaculoase în cei circa doia ani și jumătate de mandat, respectiv august 2022 - martie 2025. Astfel, schimbul de epistolele se face între două persoane ieșite în sistem, cu aceleași supărări pe vetting și cu aceeași părtinire specifică unor oameni care au plecat cumva pe ușa din spate a sistemului.
De la demisia sa de luna trecută, doamna Dragalin este într-o campanie fățișă de decredibilizare a eforturilor făcute de reformare a justiției. Războiul ei cu actuala guvernare a căpătat vizil tente politice în care operează mai mult cu păreri personale și amintiri, decât cu probe concludente. De altfel, dânsa nici nu a negat că ar putea avea o carieră politică pe viitor în Republica Moldova. Rămâne de văzut.
Dragalin reproduce din memorie și nu arată acele “print screen-uri” în care un membru CSM i-ar fi cerut anchetarea judecătoarei Ursachi-Pitic. Ori acest lucru în termeni juridici, nici nu ar fi luat în calcul de niciun judecător serios.
Ecranarea sentințelor aghiotanților lui Șor
Toate acestea capătă mai degrabă valențele poveștii “satelor Potemkin” în care se maschează abil anumite realități pe principiul “p-afară-i vopsit gardul și-nauntru’ leopardul!” Scandalul vine cumva ca o sincronizare perfectă, după cazul demiterii din PAS a deputatei Olesea Stamate, care ar fi amendat Legea Amnistiei repetat, fapt ce a dus la eliberarea unor deținuți periculoși. Discuția pe fond dacă a fost bine sau nu o vom lasa pentru specialiștii în justiție.
Cu toate acestea, nu trebuie pierdut din vizor ceea ce se întâmplă în culise, procesele membrilor rețelei Șor care se apropie de ora adevărului. Deputații fugari Irina Lozovanu și Alexandru Nesterovschi au fost deja condamnați în primă instanță pentru corupție făcută în numele grupului criminal Șor, iar bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul își așteaptă și ea cât de curând sentința pentru gestionarea banilor destinați fraudelor electorale de către Ilan Șor. Toți sunt sub umbrela de securitate informațională și fizică a Rusiei pentru serviciile aduse Moscovei. Doi au fost deja extrași, în timp ce Guțul a primit arest la domiciliu și va fi atent monitorizată să nu primească și ea cetățenia rusă de pe azi pe mâine și să fie exfiltrată precum camarazii săi politici.
„Maskirovka”, justiție și politică
Izbucnirea celor două noi scandaluri ce le au în centrul atenției pe Veronica Dragalin și Olesea Stamate se suprapun perfect pe acoperirea verdictelor și cazul proxy-urilor lui Ilan Șor și ale Rusiei. Se încearcă din răsputeri crearea imaginii unei guvernări care face abuzuri, care controlează justiția și care conduce despotic statul Republica Moldova. Zugrăvirea în toate nuanțele de gri se face pe toate planurile, în timp ce realitatea este alta dacă disjungem emoțiile aferente show-urilor și gândim la rece pe probe și fapte.
Acum, mai mult ca niciodată, este necesar ca autoritățile să aibă o comunicare bună și să aibă curaj să vorbească public. Este imperios necesar ca această adresare să se facă prin conferințe de presă transparente și mai puțin prin întrevederi off-the-record cu jurnaliștii în speranța că aceștia vor fi informați și vor face această parte a lucrului Guvernului. Personajele care sunt vizate de aceste atacuri trebuie să demonstreze curaj și să iasă public să explice situația, iar tactica struțului care bagă capul în nisip trebuie înlocuită cu o abordare frontală a problemelor ce apar în spațiul public și se rostogolesc rapid într-un amestec de păreri și dezinformări.
Cu atât mai mult, cu cât ne aflăm cu circa șase luni înaintea alegerilor parlamentare, iar acest război informațional la care asistăm acum este doar liniștea de dinaintea furtunii. Cel mai probabil, aceste veritabile asalturi asupra justiției vor crește în intensitate în lunile ce vor veni. Nu este de ajuns doar ca guvernarea să se limiteze la comunicare, ci este nevoie de o comunicare activă cu cetățenii pe toate canalele. De asemenea, comunicarea pe zona de justiție trebuie făcută responsabilă de oamenii din această zonă care se pricep și mai puțin de unii miniștri care posedă o engleză inexactă și încearcă figuri de stil nereușite, așa cum s-a întâmplat cu ministrul de Externe, Mihai Popșoi, în timpul unui interviu în SUA. Adversarii guvernării, care în marea lor majoritate sunt certați cu legea în diferite grade, vor încerca să speculeze orice greșeala politică făcută pe zona de justiție pentru a discredita această reformă vitală pentru apropierea de UE. Vor mai fi multe turbulențe până la alegerile parlamentare din toamnă. Cu toții trebuie să avem puse centurile de siguranță și să lăsăm justiția să-și urmeze cursul firesc!
