Este corespondentul Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) la Chișinău și reporter al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova. Are studii în istorie și diplomație. A avut burse și a făcut stagii de pregătire în jurnalism în SUA, Europa și Orientul Mijlociu. Scrie pentru Balkan Insight, Euronews și alte media europene.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Republica Moldova se află în fața unui nou moment istoric - deschiderea oficială a primului cluster de negocieri de aderare pe 15 sau 16 iunie 2026, la Luxemburg, în marja reuniunilor ministeriale. Cu toate acestea, momentul este secondat de acțiunile subsumate războiului hibrid al Rusiei.
Republica Moldova se integrează mai întâi de toate în clubul țărilor occidentale din punct de vedere militar și al securității. Astfel, voința politică pro-europeană este urmată îndeaproape de sprijinul concret al Vestului. Aliații și partenerii din UE au pus Chișinăul tot mai intens la adăpost sub o umbrelă de securitate.
Agresivitatea Rusiei față de Republica Moldova a crescut vizibil în ultima perioadă, iar aceste semnale nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. Ele fac parte dintr-un tipar coerent, care combină presiunea militară indirectă, vulnerabilitățile energetice și destabilizarea politică internă. Într-un context internațional tot mai volatil, securitatea deja fragilă a Republicii Moldova este testată simultan pe mai multe paliere.
Insistența cu care actuala majoritate din Parlament a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a ținut morțiș să-l aibă pe expertul olandez Herman von Hebel pentru a ocupa funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a stârnit un val de critici masiv.
Dosarul transnistrean ar putea recăpăta o nouă dinamică sub presiunea parcursului european al Republicii Moldova, dar și a societății care așteaptă o rezoluție de mai bine de trei decenii. Vestea recentă a fondului de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene adusă de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, poate fi una bună atât timp cât Republica Moldova poate atrage în acest proiect Uniunea Europeană.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Republica Moldova așteaptă în următoarele săptămâni prima tranșă din cel mai mare ajutor financiar primit în istoria sa recentă de la desprinderea de defuncta URSS în 1991. În următorii trei ani de zile, Uniunea Europeană a decis să acorde Chișinăului o infuzie de 1,9 miliarde de euro. Vestea și mai bună este că 18% din această sumă, adică circa 315 milioane de euro, vor ajunge în curând și vor fi vărsate rapid în proiecte importante pentru dezvoltarea statului.
Regimul separatist de la Tiraspol se luptă în aceste zile pentru supraviețuire. Pretinșii lideri de peste Nistru sunt în fața unei dileme existențiale ce urmează să modeleze viitorul regiunii. Fie fac o înțelegere cu UE și Chișinău și rămân să spolieze regiunea cât mai mult timp posibil, fie rămân loiali intereselor Rusiei și ascultă obedient ordinele Kremlinului.
Noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc.
Criza energetică pe care Rusia ar putea-o provoca regiunii separatiste transnistrene și implicit Republicii Moldova a împărțit opinia publică în...
Cea mai importantă întrebare care frământă mințile pro-europenilor din Republica Moldova este dacă PAS și Maia Sandu ar mai putea reporta o victorie similară cu cea de la prezidențiale și de la referendum. Însă scorul din primul tur al prezidențialelor și apoi trecerea la mustață a referendumului ar trebui să fie un moment de analiză politică profundă. Erodarea preț de aproape patru ani, la pachet cu o serie de strategii politice îndoielnice, transformă ecuația puterii de la Chișinău într-una foarte complicată.
Cetățenii Republicii Moldova au pecetluit, prin votul lor de duminică, direcția clară pe care trebuie să o ia Republica Moldova. Fără echivoc, ei au decis prin vot democratic că Republica Moldova trebuie trebuie să devină membră a Uniunii Europene.
Oligarhul fugar Ilan Șor rămâne în continuare vârful de lance al războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova cu scopul stabilit de a deraia statul din parcursul său european prin orice mijloace. Rețeaua sa de influențare a votului cuprinde elemente și figuri criminale care acționează piramidal de sus în jos.
Blocul Alternativa s-a lansat în campania electorală pe 29 august a.c., fără prea mult fast și convingere, în fața Parlamentului Republicii Moldova, dar cu discursuri clasice și mesaje țintite legate de bunăstare.
Blocul Electoral Patriotic (BEP) a intrat oficial pe 18 august a.c. în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat demersul acestei alianțe.
Media a devenit o piesă grea în puzzle-ul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, motiv pentru care “măsurile active” ale Kremlinului țintesc tot mai mult acest pilon pe care se sprijină democrația în Republica Moldova. Moscova și mașinăria sa de război hibrid iau tot mai des în colimator instituții media și jurnaliști în scopul intimidării, hărțuirii și chiar agresării lor, ceea ce degenerează deja în acte violente.
Prin oamenii ca Victoria Furtună, Moscova pune în scenă de mai multe luni o operațiune de învrăjbire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu o extensie suplimentară de iritabilitate a vecinilor din jurul României și Republicii Moldova, în special a Ucrainei.
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei?