La peste o săptămână de la deconectările de energie electrică din 31 ianuarie a.c., avaria rămâne încă o sursă de falsuri, manipulări și narațiuni conspiraționiste. Propaganda Kremlinului, amplificată de politicieni și actori publici pro-ruși de la Chișinău, a exploatat blackout-ul pentru a acredita ideea unei crize provocate deliberat de către autorități, pentru a reînvia mitul „energiei electrice ieftine” din stânga Nistrului și pentru a alimenta noi falsuri despre România, deturnând astfel atenția de la cauza reală: vulnerabilitățile sistemului energetic regional, amplificate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Propaganda rusă arată cu degetul la „electricitatea ieftină” care nu mai este produsă după ce tot rușii au tăiat gazul
Unul dintre cei mai prolifici în acest sens a fost liderul socialiștilor Igor Dodon: ,„Cetățenii noștri, în plină iarnă, au rămas fără lumină și căldură din cauza unei incompetențe strigătoare la cer a autorităților care, pe fundalul conflictului din Ucraina, au luat decizia de a rezilia contractul cu MGRES, situată în regiunea transnistreană, centrală care timp de decenii ne-a furnizat cea mai ieftină energie electrică din regiune și care funcționa stabil chiar și astăzi, când oamenii noștri stăteau în frig, fără lumină.
Însă Maiei Sandu și anturajului ei le pasă prea puțin de necazurile cetățenilor, care, din cauza incompetenței lor, sunt nevoiți să plătească în plus pentru energia electrică și gazele cumpărate la prețuri exorbitante, prin scheme obscure, prin intermediari europeni. Pentru ei contează un singur lucru: să-și mulțumească curatorii din străinătate”, a declarat Igor Dodon pentru agenția de presă rusă TASS.
Mesaje similare au avut și alți politicieni și așa-ziși experți: Spre exemplu activistul din Găgăuzia, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, Mihail Vlah, susține, citat de Sputnik, că deconectările sunt rezultatul cursului politic al Chișinăului. „Guvernul a renunțat în mod conștient la energia electrică stabilă și accesibilă furnizată de MGRES în favoarea unor opțiuni de aprovizionare mai scumpe și mai riscante. Sub lozincile integrării europene, republica este lipsită de suveranitatea energetică, iar interesele cetățenilor și ale economiei sunt sacrificate pe altarul cursului politic”.
Și fostul deputat comunist Zurab Todua, care, în prezent, se declară politolog, susține că „dacă „conducerea înțeleaptă” a Moldovei nu ar fi renunțat la achiziționarea energiei electrice de la MoldGRES, întreruperea de proporții ar fi putut fi evitată”.
În același timp, Komsomolskaya Pravda a comentat că „autoritățile de la Chișinău au băgat țara în întuneric renunțând la energia electrică ieftină, pentru a le face în ciudă lui Putin și Kremlinului”.
Așadar, principala narațiune este că blackout-ul s-a produs din cauză că Republica Moldova a renunțat la achiziționarea energiei electrice (ieftine) produsă în stânga Nistrului din considerente politice. Să vedem dacă este așa.
În primul rând, trebuie precizat faptul că malul drept al Nistrului a procurat cea mai mare parte a necesarului de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan până la sfârșitul anului 2024, atât timp cât Gazprom a livrat în regiunea din stânga Nistrului gaz suficient pentru a produce și energie electrică. Așa cum a explicat anterior Veridica, situația s-a schimbat începând cu anul 2025, după ce Ucraina nu a mai prelungit acordul de tranzit cu gigantul rus pe teritoriul său. Regiunea transnistreană a rămas fără gaz, ceea ce a condus la întreruperi ale furnizării de electricitate, gaze, agent termic și apă cald în regiune. În plus, această situație a provocat și dificultăți bugetare pentru regimul de la Tiraspol. Până în 2025, cea mai mare parte a gazelor primite din Rusia era utilizată pentru producerea energiei electrice pe care regiumul separatist o vindea în dreapta Nistrului la prețuri mai mici decât pe piețele din regiune. Prețul mic se explica prin faptul că Tiraspolul nu plătea pentru gazul consumat. Chișinăul i-a propus Gazpromului să continue livrările către regiunea transnisteană prin așa-numitul coridor transbalcanic, dar Moscova a refuzat. Gazprom a condiționat aceste livrări cu intoarcerea unei pretinse datorii de peste 700 de milioane de dolari de către Republica Moldova (partea dreaptă a Nistrului), pe care Chișinăul nu o recunoaște. În același timp, partea rusă a propus formule obscure de livrare a gazului. Trebuie amintit în context că la sfârșitul lunii noiembrie 2024, ministrul Energiei de atunci Victor Parlicov a mers la Sankt Petersburg unde s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a convinge gigantul rus să continue livrările de gaz pentru regiunea transnistreană, dar fără succes.
Prin urmare, Moscova este cea care a redus volumul de gaz pentru regiunea transnistreană începând cu ianuarie 2025, astfel încât Tiraspolul nu a mai putut produce energie electrică pentru partea dreaptă a Nistrului. Este adevărat că energia electrică produsă în Transnistria era mai ieftină decât cea de pe piețele regionale, dar numai datorită faptului că era produsă din gazul pe care regiunea separatistă nu-l plătea. Astfel, s-a adunat o datorie de aproximativ 11 miliarde de dolari pe care Moscova ar putea pretinde să o achite Chișinăul, ceea ce ar reprezenta încă un element de presiune și șantaj.
De altfel, în acest context trebuie să remarcăm și o altă narațiune falsă promovată frecvent: că Republica Moldova ar fi renunțat la gazul „ieftin” rusesc în schimbul celui scump din Occident. În realitate, în toamna anului 2022 Gazprom a redus unilateral volumele de gaz livrate Republicii Moldova, iar Chișinăul a redirecționat gazul gazul pe care încă îl mai livra gigantul rus regiunii transnistrene, inclusiv pentru a produce energie electrică, și a fost nevoit să achiziționeze necesarul de pe alte piețe.
Pană de curent și în stânga Nistrului
Nu ține nici afirmația că dacă partea dreaptă a Nistrului ar fi fost alimentată de la Centrala de la Cuciurgan nu s-ar fi deconectat energia electrică. Pe 31 ianuarie a.c. și în stânga Nistrului au fost înregistrate deconectări masive, așa cum a scris chiar presa din regiune, combătând astfel afirmațiile lui Igor Dodon. Este adevărat că reconectarea la rețea s-a produs mai repede. Dar, în acest context, trebuie să ne amintim și de toamna anului 2022. Pe 15 și 28 noiembrie 2022 în Republica Moldova au fost înregistrate pene masive de curent, provocate de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene. Deci, furnizarea curentului electric a fost afectată atunci, chiar dacă malul drept al Nistrului procura energia de la Centrala de la Cuciurgan.
O altă narațiune falsă legată de blackout a ținut de faptul că acesta ar fi fost provocat de Ucraina. Titluri care sugerau acest lucru au apărut pe câteva siteuri afiliate Kremlinului. Obiectivele acestor fakeuri au fost pe de o parte să elimine vinovăția Rusiei care a distrus sistemul energetic ucrainean, dar și să provoace frustrări împotriva ucrainenilor în rândul cetățenilor moldoveni.
Din nou România
Incidentul energetic din 31 ianuarie a.c. a stimulat și proferarea altor narațiuni false, legate de România. Pe de o parte, un șir întreg de resurse mediatice afiliate Kremlinului au afirmat că România ar fi refuzat să ajute Republica Moldova în situația critică în care s-a aflat. „Frații nu ne-au ajutat și nici nu au încercat”, au titrat mai multe surse. Adevărul e, potrivit ministrului Energiei Dorin Junghietu, că în situația respectivă nu a fost necesară accesarea energiei electrice de avarie din România. Dar scopul evident al acestei narațiuni a fost, evident, de a încerca să demonstreze că Republica Moldova nu poate miza pe România în situații de criză.
O altă narațiune falsă, venită de această dată din dreapta Prutului a fost că România ar livra gratuit energie electrică Republicii Moldova. Nu este o narațiune nouă, astfel de falsuri, inclusiv că românii ar plăti mai scump pentru energie pentru a exporta în Republica Moldova mai ieftin, au mai apărut în mediul online, iar anterior, atât autoritățile de la București, cât și Veridica, au demontat astfel de falsuri.
Într-un final, subiectul blackout-ului a ajuns joi și la prima ședință a Parlamentului din această sesiune și, desigur, nu s-a lăsat fără narațiuni false. Astfel, în condițiile în care președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a explicat că deconectările au fost o consecință a bombardamentelor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, amplificate și de condițiile meteo, deputatul socialist Grigore Novac a replicat că „bombardamentele probabil au loc în capul vostru”, negând astfel cauzalitatea între războiul provocat de Rusia și avaria energetică.
Degringolada din comunicare
În contextul blackout-ului din 31 ianuarie a.c. merită analizate și acțiunile și modalitatea de comunicare a autorităților de la Chișinău. Probabil că specialiștii în domeniu și-au făcut bine treaba și au depus toate eforturile ca problemele să fie remediate în cel mai scurt timp. Autoritățile au comunicat regulat și eficient. Totuși, degringolada din primele minute și acel mesaj al Centrului Național de Management al Crizelor care inițial a anunțat că deconectările au fost provocate de condițiile meteo, iar ulterior a șters mesajul, iar Ministerul Energiei a precizat că e din cauza „problemelor grave în rețeaua electrică din Ucraina”, a lăsat loc de interpretări, ironii și nesiguranță.
Atunci când creezi un centru de management al crizelor, într-o țară care este mereu sub asediul propagandei și războiului hibrid din partea Rusiei, astfel de erori pot costa mai scump decât consecințele avariei, care, apropo, potrivit premierului Alexandru Munteanu, nu au fost mari.
În concluzie, blackout-ul din 31 iulie a.c. nu a fost rezultatul unor decizii politice de la Chișinău și nici al renunțării la energia „ieftină”, ci o consecință directă a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și a dependențelor energetice construite artificial de Moscova în ultimele decenii. Propaganda a exploatat și această avarie pentru a induce frică, neîncredere și ostilitate față de partenerii Republicii Moldova. Iată de ce, în plin război informațional, fiecare oră de tăcere sau mesaj contradictoriu poate costa mai mult decât o pană de curent.
