Premierul Dorin Recean a anunțat că se retrage din politică „din motive personale”, că nu va conduce viitorul Guvern și că nici nu va rămâne deputat în noul Legislativ.
Anunțul survine în condiţiile în care PAS se pregătește de formarea Guvernului după recentele alegeri parlamentare, la care a acumulat peste 50% din voturi. La acest scor a contribuit şi Dorin Recean, el fiind pe locul doi în lista electorală a partidului.
Motive personale
Dorin Recean nu a oferit explicații despre „motivele personale” ale retragerii sale, dar a spus că s-a aflat în fruntea Guvernului pentru „un mandat clar” cu scopul de a „asigura securitatea și ordinea constituțională”.
Într-o postare pe rețelele de socializare, președinta Maia Sandu i-a mulțumit lui Recean pentru că „a acceptat să fie alături în acești ani complicați”, menţionând că el că a fost „omul cel mai potrivit pentru a conduce Guvernul și a ghida instituțiile statului ca să trecem cu demnitate prin multiple crize”.
Dorin Recean a condus Guvernul timp de doi ani şi şapte luni (din februarie 2023), devenind premier într-un moment în care chiar în sânul conducerii PAS se pare că existau disensiuni. Acest fapt ar fi fost unul dintre factorii ce au dus la plecarea din funcţie a Nataliei Gavriliţă (premier în perioada august 2021-februarie 2023).
Cine va fi viitorul premier, vom afla în curând, dar merită să vedem şi unele rezultate economice ale celor doi ani şi şapte luni de aflare a lui Dorin Recean în fruntea Executivului.
A promis accelerarea creşterii economice
Aici ne putem ghida chiar de angajamentele asumate în programul său de guvernare „Moldova prosperă, sigură, europeană”, aprobat de Parlament pe 16 februarie 2023.
„Vom relansa economia, afectată de crizele regionale și globale. Edificarea unei economii prospere și reziliente necesită resurse financiare accesibile, reguli clare și simple, care pot oferi cetățenilor și mediului de afaceri oportunități, locuri de muncă bine plătite și bunăstare”, se menţionează în program.
Totodată, programul vorbește despre necesitatea accelerării creşterii economice, pentru că „nu ne putem permite să ne mișcăm cu pași mărunți”.
Ce avem însă: Republica Moldova se confruntă al treilea an consecutiv cu o creștere slabă a PIB-ului real şi o inflaţie mai mare decât ţinta Băncii Naţionale.
„În primul semestru al anului 2025, PIB-ul s-a menținut la nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, reflectând o stagnare a economiei”, constată Ministerul Economiei.
Astfel, după declinul de 1,2% din primul trimestru al anului curent, economia națională și-a revenit în trimestrul II, înregistrând o creștere de 1,1%, ceea ce a condus la un avans cumulativ neutru pentru întregul semestru.
Prognozele, atât ale Guvernului, cât şi ale instituţiilor internaţionale, arată că în acest an economia moldovenească va înregistra o creştere de 1-2%, mult sub nivelul de 8-10%, care ar permite reducerea decalajului enorm şi apropierea de nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, care au aderat la UE încă 20 de ani în urmă.
Estimările guvernamentale pentru următorii 3-4 ani sunt pesimiste şi nici cel mai optimist scenariu nu prevede o accelerare a creşterii economice cu 5%, până în 2028.
Cauzele unei astfel de situaţii, pe lângă războiul din Ucraina şi condiţiile climaterice (seceta, îngheţurile etc, au avut loc şi în trecut), sunt multiple: de la crizele energetice, la neîncrederea investitorilor şi deficitul tot mai mare de cadre calificate.
Este adevărat că un an agricol cu precipitații bune și fără fenomene extreme poate genera o recoltă bogată și de calitate și, respectiv, exporturi mai mari, dar şi o creştere economică importantă. Doar că pentru a nu depinde de capriciile naturii, trebuie să avem o agricultură performantă, care poate genera efecte pozitive în lanț, stimulând industria alimentară, transporturile și fluxurile comerciale.
Acest lucru nu poate fi însă realizat fără o deschidere mai mare pentru investiţiile străine în sectorul agrar. Dar acolo ajung doar 2% din investiţiile străine.
Populismul şi Planul de creștere al UE
Guvernul (dar şi PAS) pune speranţe mari în Planul de Creștere al UE pentru Republica Moldova (2025–2027), care prevede o Facilitate de creștere și reformă în valoare totală de 1,9 miliarde EUR (385 de milioane EUR în granturi și 1,5 miliarde EUR în împrumuturi concesionale) pentru a promova creșterea pe termen mediu.
Plățile sunt legate de o agendă de reformă care acoperă șapte domenii prioritare axate pe competitivitatea economică și guvernanță. Fondurile sunt plătite în tranșe, condiționate de progresul reformelor.
Primele plăţi au fost făcute în iunie-iulie a.c., iar autorităţile au reuşit să cheltuie deja o parte din bani, deşi cele mai mari tranşe sunt așteptate în decembrie 2026 și decembrie 2027. Prin urmare, se estimează ca impactul macroeconomic să fie limitat în 2025.
Economiştii de la Expert-Grup au menţionat că unele măsuri propuse până acum spre finanțare din din banii oferiți de UE în Planul de creștere economică nu s-au încadrat în obiectivele lui.
Drept exemplu este adus programul „Curtea Europeană” ce prevede renovarea curților blocurilor din Chișinău și suburbii şi care a fost criticat de experţi din cauza incapacității lui de a genera creștere economică necesară pentru a acoperi dobânzile pe care statul urmează să le plătească la banii împrumutați de la UE.
„Este important ca sprijinul financiar din partea UE /.../ să fie folosit doar pentru proiecte capabile să contribuie la tranziția țării către un model de creștere bazat pe valoare adăugată înaltă și trebuie evitată irosirea fondurilor pe proiecte neproductive, cu caracter populist”, constată economiştii de la Expert-Grup.
Preţurile şi crizele energetice
O altă problemă cu care s-a confruntat Guvernul Recean au fost preţurile mari. Este adevărat că în 2024, inflația a revenit la intervalul țintă de 5% (± 1,5), dar șocul energetic de la începutul anului 2025 a împins-o din nou în sus.
Inflația a crescut la 9,1% în ianuarie și a scăzut treptat la 6,9% în septembrie. În februarie 2023, când Recean a venit în frunte Guvernului, inflaţia anuală era de circa 26%.
Ca răspuns, Banca Națională a majorat rata de politică monetară de la 3,6% în decembrie 2024 la 6,5% în februarie 2025. În iulie-august, BNM a redus puţin rata, până la 6,0%.
Pe de altă parte, chiar Guvernul Recean, prin Programul „Prima Casă Plus”, a fost unul dintre actorii principali ce au provocat explozia preţurilor la locuinţe - în Chişinău ajungându-se la mijlocul anului la un preţ de peste 1.700 de euro pentru un metru pătrat, cu 60% mai mult faţă de 2023 şi dublu faţă de 2021.
La începutul anului 2025, Republica Moldova a fost lovită de un alt șoc energetic. Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către regiunea transnistreană, care furniza energie electrică ieftină Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului. Drept urmare, Chișinăul achiziționează acum energie mai scumpă din România. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a tarifelor.
În același timp, prețurile la importul de gaze au crescut şi din cauza proastei gestionări a strategiei de achiziții a Guvernului, iar rolul premierului Recean în această criză nu a fost dezvăluit în totalitate,
Şocul energetic a avut un impact direct asupra PIB-ului, inflației, contului curent și bugetului național, depăşit parţial graţie asistenţei externe.
Deficitul comercial în creştere semnificativă
O altă problemă structurală este deficitul comercial enorm, care s-a mărit semnificativ în ultimii trei ani, importurile depăşind de trei ori exporturile. De exemplu, în primele 7 luni ale acestui an deficitul comercial a crescut cu peste o treime ca urmare a faptului că exporturile s-au redus cu circa 6%, în timp ce importurile s-au majorat cu 18%, ajungând să fie de trei ori mai mari.
Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a fost determinat de mai mulţi factori: de la producţia agricolă mai slabă, la productivitatea redusă în industrie şi creșterea importurilor de resurse energetice.
Un factor pozitiv menţionat de Ministerul Economiei este evoluția favorabilă a exporturilor de servicii care ar confirma „reorientarea structurală a economiei către sectoare cu valoare adăugată mai mare”.
Experţii atrag însă atenţia că fără o creştere în sectorul real (industrie şi agricultură), nu putem vorbi de premise solide pentru o creștere sustenabilă și o sporire a rezilienței economiei naționale.
La deficitul comercial enorm se adaugă creșterea deficitului fiscal, fenomen ce necesită o monitorizare atentă, deoarece un deficit dublu prelungit ar putea submina stabilitatea macroeconomică și ar putea reduce capacitatea de a absorbi șocurile viitoare.
Aşa că viitorul Guvern va fi nevoit să realizeze mai multe reforme, unele deloc populare, dar necesare: de la revizuirea taxelor, inclusiv majorarea unora, la optimizarea cheltuielilor guvernamentale, reforma administrativ-teritorială etc.
Multe din ele au deja o întârziere de decenii.
