Intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a elimina treptat scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană și de a crea un Fond de convergență, din 2026, a generat un nou val de acuzaţii din partea administrației separatiste de la Tiraspol, dar şi din partea Kremlinului, care le-a calificat drept un nou element de presiune economică şi financiară.
Starea de urgență în economie este cauzată în special de incertitudinea livrărilor de gaze. Mai multe întreprinderi industriale din regiune și-au suspendat activitatea.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
A început audierea martorilor apărării în dosarul Frauda Bancară. Martorii aduși de avocații oligarhului Vladimir Plahotniuc reproduc în mare versiunea lui Ilan Șor despre cum a fost furat miliardul din sistemul bancar. Finul lui Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu, unul dintre acești martori, este vizat în mai multe cauze penale. Transnistria începe anul 2026 cu o nouă stare de urgență în domeniul economic din cauza dificultăților pe care le întâmpină Rusia în a plăti pentru livrarea de gaze malulului stâng al Nistrului.
Autoritățile de la Chișinău iau decizii unilaterale, fără a-și coordona acțiunile cu Tiraspolul, deși sunt obligate să o facă în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, iar aceste decizii, distrug economia Transnistriei și obligă cetățenii și mediul de afaceri să se conformeze regulilor impuse, susțin simpatizanții regimului separatist din stânga Nistrului.
Regimul separatist din regiunea transnistreană a anunțat înăsprirea reglementărilor privind utilizarea banilor publici, vizând în special procedurile și proiectele de investiții.
„Alegerile” din Transnistria au fost un vot de protest, demonstrat prin cea mai mică prezență la urne de până acum, precum și prin numărul mare al celor care au votat împotriva tuturor candidaților. Acesta a fost și principalul subiect în mass-media din stânga Nistrului din ultimele două săptămâni. Aprobarea unui buget auster pentru anul viitor, modul în care liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, vrea să constrângă puținele companii din regiune să plătească mai mult și reacția așa-zisului ministru de Externe, Vitali Ignatiev, la noua strategie de reintegrare a Republicii Moldova sunt alte teme care au fost în atenția presei din Transnistria.
Adoptarea acestuia este, în acest moment, compromisă.
Administrația separatistă de la Tiraspol continuă să întreprindă măsuri pentru a depăși criza economică cu care se confruntă regiunea: taie considerabil din venituri, obligă băncile să transfere bani în bugetul local și oferă privilegii investitorilor, în pofida neîndeplinirii angajamentelor asumate anterior.
Tot mai multe voci cer demisia lui Macron, într-o criză fără precedent a celei de-a cincea republici franceze.
În regiunea transnistreană a fost oprită apa caldă, iar la stațiile PECO nu se mai vinde gaz.
Măsurile anticriză și pregătirile pentru noul sezon rece au fost printre principalele subiecte reflectate de presa din regiunea transnistreană în ultimele două săptămâni. La fel, a fost intens mediatizată și aniversarea a 35-a a autoproclamării independenței Transnistriei, marcată printr-o paradă militară.
45 de procente consideră că economia ar putea să-şi revină, însă procesul va dura mai mult de un an.
Regimul de la Tiraspol prelungește starea de urgență în economie pe teritoriul regiunii transnistrene, până pe 31 august, din cauza problemelor de aprovizionare cu gaze.
Criza în regiunea transnistreană se aprofundează, prevestind un colaps economic. Tiraspolul încearcă să întreprindă măsuri pentru a economisi bani, astfel încât să poată achita salariile și pensiile, scrie presa din stânga Nistrului. Între timp, administrația ilegală din stânga Nistrului a preluat retorica Moscovei și invocă amenințări de securitate din partea Chișinăului.
Întrevederile dintre reprezentanții administrației separatiste din stânga Nistrului cu mai mulți diplomați străini care au vizitat Tiraspolul au fost subiectul cel mai intens mediatizat de presa din regiune.
Criza energetică din regiunea transnistreană împinge Tiraspolul spre mai multe măsuri de austeritate cu scopul de a economisi resursele energetice și de a stabiliza economia. În același timp, administrația separatistă din regiunea transnistreană a marcat 33 de ani de la luptele de la Tighina (Bender), lansând mesaje false și noi acuzații la adresa Chișinăului.
Administrația separatistă de la Tiraspol infirmă existența întârzierilor la plata salariilor și indemnizațiilor și susține că, în pofida crizei economice și instabilității în ceea ce privește asigurarea cu gaze naturale a regiunii, va continua să le achite cetățenilor prestațiile sociale, potrivit presei din stânga Nistrului.
Ministerul Energiei de la Chișinău a declarat pentru publicația Zona de Securitate că nu cunoaște cauza acestor restricții.
„Lecțiile de istorie” ale lui Vadim Krasnoselski, într-un interviu pentru presa rusă, și activitatea în zona de securitate au fost cel mai intens mediatizate subiecte în presa din stânga Nistrului. În același timp, Tiraspolul se pregătește pentru o criză energetică îndelungată.
Presa din regiunea transnistreană a fost „invadată” de materiale legate de marcarea zilei de 9 mai. Manifestațiile au avut loc pe fundalul prelungirii stării excepționale în economie și așa-zisului nivelul ridicat de alertă teroristă.
Noi impozite și restricții pentru micii întreprinzători și producători din regiunea separatistă transnistreană, anularea anumitor facilități fiscale, reducerea cheltuielilor bugetare și majorarea costului călătoriei în transportul public - sunt printre cele mai mediatizate subiecte în presa din stânga Nistrului, în perioada 14-28 aprilie a.c. În același timp, la Tiraspol au loc pregătiri fără precedent pentru sărbătorirea „Zilei Victoriei”, iar așa-zisul ministru de externe al administrației separatiste, Vitali Ignatenco, vorbește despre condițiile pentru evacuarea și distrugerea munițiilor de la Cobasna.