În prag de iarnă şi cu o criză energetică ce bate la uşă, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean a decis să îl demită pe ministrul Energiei, Victor Parlicov şi să preia temporar conducerea instituţiei.
„Am solicitat demisia domnului ministru Victor Parlicov pentru că el este responsabil de gestionarea sectorului energetic și a admis greșeli care ne-au adus în situație de criză,” a declarat prim-ministrul Recean în cadrul unei conferinţe de presă.
Demisii la pachet în sistemul energetic
La puțin peste o oră de la anunţul premierului, decretul privind revocarea lui Victor Parlicov din funcția de ministru al Energiei a fost deja semnat de preşedinta Maia Sandu. Astfel, putem conchide că Victor Parlicov este considerat de actuala guvernare principalul vinovat de faptul că s-a eşuat achiziţionarea unui volum suficient de gaze pentru perioada rece a anului, la preţuri mai mici şi, în consecinţă, de la 1 decembrie 2024, preţurile reglementate au crescut cu circa 33%.
Mai mult! Se menţine riscul unor majorări de tarife și la energia electrică şi termică, dar şi la alte utilităţi.
Pe lângă ministrul Energiei, şeful Executivului a solicitat şi demisia directorului general interimar al Energocom, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz.
În ceea ce-l privește pe directorul Energocom, prim-ministrul a acuzat compania de inacțiune în achiziționarea de gaze și de faptul că s-a ascuns „în spatele unor proceduri birocratice”. Referindu-se la Sergiu Tofilat, premierul a afirmat că acesta „a blocat cumpărarea de gaze de către instituțiile responsabile atunci când era cel mai convenabil”.
În plus, Dorin Recean a solicitat instituirea stării de urgență în energetică începând cu 16 decembrie, pentru a gestiona riscurile legate de aprovizionarea cu gaze naturale și energie electrică pe parcursul iernii. De fapt, despre potenţiala demisie a ministrului Energiei, dar şi a şefului Energocom, se vorbea de mai mult timp.
De exemplu, Victor Parlicov spune că a solicitat încă în vara anului 2023, înlocuirea lui Victor Bînzari de la conducerea Energocom, iar apoi a reiterat cererea în acest an. Precizăm că Energocom este subordonată Agenţiei Proprietăţii Publice din cadrul Guvernului, respectiv demiterea lui Victor Bînzari nu putea fi făcută fără acordul premierului.
În plus, existau mari disensiuni şi între conducerea Moldovagaz, în persoana lui Vadim Ceban, şi reprezentanţii statului în Consiliul de Observatori, în special fiind vorba de Sergiu Tofilat. Ultimul a cerut şi cere în continuare demiterea lui Vadim Ceban, de la conducerea Moldovagaz, susţinând că acesta ar face jocul Gazpromului şi ar fi cel care se face vinovat de situaţia creată.
Dincolo de demisii, toţi se întreabă ce va fi mai departe, în special după 1 ianuarie 2025, când urmare a sistării tranzitului de gaze prin Ucraina, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (Moldgres) va fi forţată să oprească şi producţia de energie electrică pentru malul drept al Nistrului.
Suspansul şi posibila criză energetică
Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, susţine că ne apropiem de o criză energetică provocată din exterior. „Ne apropiem de o potențială criză, care devine tot mai reală de la 1 ianuarie. Asta nu înseamnă că lumea nu va avea gaze, energie electrică, vreau să calmez un pic spiritele. Vor fi și gaze, va fi și energie electrică, doar că există un risc foarte înalt ca noi să trebuiască să gestionăm tot ce ține de achizițiile de energie electrică, de siguranța alimentării și cu energie electrică și gaze, inclusiv să găsim soluții pentru menținerea stabilității pe malul stâng al Nistrului în regim de urgență”, a declarat Victor Parlicov, în cadrul unei conferințe de presă, după revocarea din funcţie.
Că situaţia merge spre un astfel de scenariu arată şi ultimele evoluţii din regiunea separatistă unde în câteva zile s-a decis introducerea stării de urgenţă în economie, începând cu 11 decembrie 2024, care presupune de altfel şi sistarea exportului de resurse energetice, adică a livrărilor de energie de la Moldgres. Or, singurul cumpărător de energie de la Moldgres este Republica Moldova.
Premierul Dorin Recean, care şi-a asumat şi funcţia de ministru al Energiei, a spus că în Republica Moldova stare de urgenţă în sectorul energetic ar urma să fie introdusă abia pe 16 decembrie, ultima zi în care Gazprom sau o altă firmă poate rezerva capacitate de transport pentru luna ianuarie 2025, prin coridorul transbalcanic, pentru regiunea transnistreană. Dacă nu va fi rezervată pentru întreaga lună ianuarie, va trebui să aşteptăm şi ziua de 31 decembrie 2024, când poate fi rezevată capacitatea de transport pentru prima zi a anului şi aşa în fiecare zi următoare.
Autorităţile de la Tiraspol afirmă că stocurile de cărbune la Moldgres pot asigura activitatea centralei până la 50 de zile, adică luna ianuarie şi mai mult de jumătate din februarie.
Victor Parlicov a vehiculat şi un scenariu potrivit căruia Gazprom ar putea livra un volum de gaze suficient pentru ca regiunea transnistreană să nu îngheţe, dar care, însă, nu va permite producerea unei cantităţi suficiente de energie care să fie vândută şi Chişinăului.
Planul de iarnă şi realitatea
Moldovagaz, deopotrivă cu autorităţile, dă asigurări că Republica Moldova nu va rămâne fără gaze şi că s-au făcut suficiente stocuri şi s-au contractat practic integral toate volumele necesare. Problema cea mare este că fără energia electrică de la Moldgres, Chișinăul va trebui să procure curent din altă parte. Aceasta înseamnă că prețul curentului poate crește. Este greu de estimat cu cât, deoarece prețul este stabilit de piață, dar unele estimări spun că am putea avea o majorarea chiar și de două ori.
Guvernul moldovean spune că s-a pregătit demult pentru scenariile de criză – sistarea sau reducerea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. La începutul lunii octombrie, executivul a aprobat un Plan de pregătire pentru sezonul de încălzire 2024 – 2025. Acesta prevede majorarea importurilor de energie din Uniunea Europeană, în special din România.
Estimările făcute de Ministerul Energiei şi incluse în acest plan relevă că fără curentul de la Moldgres, Chişinăul va trebui să cumpere din alte surse peste 50% din necesarul de energie electrică în lunile ianuarie-februarie şi mai mult de două treimi – în lunile martie şi aprilie, când CET-urile de la Chişinău şi Bălţi nu vor mai funcţiona la capacitate maximă, iar alte capacităţi de generare nu există.
Prin urmare, râmâne să cumpărăm curentul şi să-l putem importa. Aici apare problemă tehnică serioasă: nu există suficiente capacităţi de interconexiune cu sistemul energetic al UE, respectiv cu România. În consecinţă, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu deconectări a energieie electrice.
Se caută soluţii tehnice
Or, în pofida funcționării în regim sincron a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu sistemul ENTSO-E, interconectarea actuală cu sistemul european nu este suficientă pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului, pentru echilibrarea cererii și ofertei de energie electrică. O interconectare complet funcțională Moldova – ENTSO-E – Ucraina necesită consolidarea rețelei electrice de transport, recunosc autorităţile.
Aceasta, la rândul său, necesită construirea de linii electrice aeriene suplimentare pentru a conecta mai bine sistemul electroenergetic al Republicii Moldova la sistemele electroenergetice ale României și Ucrainei. Din cele trei linii de tensiune înaltă planificate, în prezent în construcţie este doar una - Vulcănești – Chișinău, -care va face conexiunea cu actuala linie de 400 kV Isaccea (România) – Vulcăneşti (Republica Moldova), care duce spre Moldgres. Dar aceasta va fi gata abia peste un an, potrivit autorităților.
Chiar dacă ar fi gata linia Vulcănești – Chișinău, faptul că o parte din segmentul Isaccea – Vulcăneşti, trece pe teritoriul Ucrainei, reprezintă un risc, pentru că ar putea fi ţinta atacurilor ruseşti. Nu întâmplător Guvernul a obligat operatorul de sistem Moldelectrica să coordoneze „cu omologii ucraineni logistica de mentenanță și reparație a liniei de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești”.
O altă soluţie este pregătirea de către Moldelectrica a scenariilor de interconexiune insulară pe linii de tensiune înaltă cu România. Aşa cum a fost un sfert de veac în urmă în anii 1998-2001, când Moldova s-a confruntat cu o altă criză energetică de proporţii şi a importat din România între 10-20% din necesarul de energie în regim de insulă. Adică consumatorii din câteva raioane vor primi energie din România, fiind izolaţi de sistemul energetic al Republicii Moldova. Pentru aceasta ar urma să fie folosite patru linii de 110 kV: Huși - Cioara, Stânca - Costești, Țuțora - Ungheni şi Fălciu - Gotești.
Cât de eficiente vor fi măsurile luate de Guvernul Republicii Moldova, vom vedea. Un lucru, însă, este clar: Chișinăul nu va putea să facă față unei crize energetice fără sprijinul partenerilor internaționali.
