Săptămâna trecută, am observat pe peretele unui bloc de pe bulevardul Traian din Chișinău o inscripție ce șoca prin caracterul agresiv, absurd și nedrept:. „Санду - Гитлер” (Sandu e Hitler, în limba rusă).
O minciună cât Siberia de mare
O fi rămas din campania electorală - anonimul autor, rusofon sau rusofil, aducea probabil la cunoștința concetățenilor noștri, în grafie chirilică, ceea ce credea el că e foarte important să se știe înainte de votare. Nota bene: „textul” era inscripționat în plină „dictatură” a Maiei Sandu. Vă imaginați să se scrie ceva asemănător despre Putin, la Moscova, în plină „democrație” cu specific rusesc?
De altfel, pe același bloc de pe bulevardul Traian din Chișinău, puțin mai aproape de stradă, fusese scris, în grafie latină, despre cine e Putin, doar că inscripția respectivă nu putea fi descifrată. Cineva a deformat-o literă cu literă, ca să nu poată fi înțeles mesajul. A lăsat însă neatins „graffiti”-ul cu Sandu.
O fi fiind autoritățile municipale mai atente la inscripțiile ce îl vizează pe Putin, decât la ceea ce se scrie despre Maia Sandu? Sau reacția lor depinde de alfabet - se șterge doar ceea ce e scris cu alfabet latin? Sau poate criteriul e adevărul: sunt eliminate epitetele adevărate și lăsate cele false? Mai curând, autoritățile nu sunt implicate aici.
Posibil să fi intervenit vreun admirator tainic sau deschis al președintelui rus, vexat, de exemplu, că acesta e numit uneori criminal de război sau i se aplică un calificativ licențios, strigat de ucraineni pe stadioane. Iar comparația Maiei Sandu cu Hitler rămâne intactă, fiindcă nu o ia nimeni în serios, nu o poate crede nici cel care a scris-o, dacă e sănătos la cap. E în afara oricărui criteriu rezonabil, moral, e o afirmație deșănțată, o minciună cât Siberia de mare, autorul nu are în mod evident simțul măsurii, ura i-a acaparat toate resursele mintale, i-a blocat ceea ce se numește conștiință morală, insensibilizându-l la bine și la rău. Iar acolo unde nu există repere morale, nu există umanism și nu poate exista nici credibilitate.
Așa procedează Rusia
Așa procedează și Rusia în general, călcând și inversând toate normele morale, pervertind, denaturând sensul unor noțiuni, atribuind semnificații contrarii unor cuvinte, cum ar fi decența, onoarea, pacea, adevărul, și aceasta ar putea fi cauza eșecului său în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Moscova a dat tonul, de la ea a pornit dezmățul acuzator, falsurile grosolane, minciunile gogonate vizând-o pe Maia Sandu și guvernarea PAS, chișinăuianul nostru s-a „inspirat” de la Putin, Medvedev, Lavrov, Pescov, Zaharova etc. în atitudinea față de președinta Republicii Moldova, propagandiștii de la televiziunile ruse i-au servit ca modele de comportament și manifestare publică.
Înfrângerea Rusiei în Republica Moldova a început de fapt atunci când „bastionul păcii”, întruchiparea „bunei înțelegeri între popoare”, țara care „nu a atacat niciodată pe nimeni”, a invadat Ucraina, după ce se jurase de nenumărate ori că nu are asemenea intenții, acoperindu-și goliciunea imperială, revanșismul, pofta de teritorii cu frunza de smochin a „demilitarizării și denazificării”. Deși nega la început, ulterior Putin a recunoscut că își dorește cuceriri teritoriale și că, pentru a-și atinge scopul, va folosi toate mijloacele posibile.
El nu regretă că a început războiul, și justifică cinic ceea ce acum câțiva ani părea și declara el însuși că ar fi imposibil: omorârea conștientă, cu intenție, a ucrainenilor. Amploarea distrugerilor, imaginile cu ruinele orașelor și satelor ucrainene ocupate de armata rusă par scene apocaliptice, de sfârșit de lume. Înverșunarea cu care Putin îi bombardează și nimicește pe ucrainenii considerați de el însuși ruși nu poate să nu le dea de gândit moldovenilor. Mai cu seamă că Moscova declară că Republica Moldova ar merge (sau ar fi împinsă) pe urmele Ucrainei.
Inteligența cetățenilor moldoveni
Dar Moscova a sărit peste cal, a pus la îndoială inteligența cetățenilor moldoveni când declara în campania electorală că Republica Moldova s-ar pregăti de război, că e pe cale să atace Transnistria. Cine să creadă asemenea inepții? În lista priorităților pe care le indică respondenții moldoveni în sondaje, problema transnistreană abia dacă intră uneori în primele cinci. Și atunci când Lavrov acuză guvernarea PAS de rusofobie și de încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, amenințând că Rusia le va veni în ajutor, el dă dovadă de indecență, nu e credibil nici pentru vorbitorii de limbă rusă. Iar Maria Zaharova provoacă sentimente de jenă când deplânge „românizarea” moldovenilor și faptul că sunt conduși de o președintă cu cetățenie română. Ca și cum purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse nu ar ști că în Republica Moldova dubla cetățenie e permisă de lege, ea încearcă să-i pornească pe moldovenii „verzi” împotriva românilor „străini”.
Delirul „diplomatic”
Fiindcă veni vorba, Moscova nu s-a resemnat, alegerile nu au oprit debitul agresiv, amenințător ce vine dinspre Rusia. Recent, ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, vorbea despre „politica de militarizare și de transformare a țării (Republica Moldova) într-o bastion anti-rus”, insinua că autoritățile moldave nu ar urmări „respectarea strictă a statutului de neutralitate consacrat de Constituție” (aflarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova a fost trecută sub tăcere – n.n.), că teritoriul nostru ar fi pe cale de a devein „un focar de amenințări care afectează direct securitatea cetățenilor ruși”, al căror număr aproximativ în Republica Moldova e „de 300 de mii”.
O țară care, din 2021 până în 2024, și-a mărit bugetul militar de patru ori, umflându-l până la 160 miliarde de dolari, acuză de „militarizare” și amenință cu luarea „tuturor contramăsurilor necesare” un stătuleț cu un budget militar de circa 90 milioane de euro (0,65% din PIB). Nu e hidos, nu e grotesc acest ambasador și statul pe care îl reprezintă?
O problemă morală
Oricât ar încerca unii să ne convingă că războiul din Ucraina este o problemă politică și se rezolvă prin mijloace politice, că nu e războiul nostru, pentru majoritatea alegătorilor moldoveni Rusia a devenit o problemă morală, un pericol existential. De aceea, ei au optat, în proporție de circa ¾, pentru UE sau Zona Schengen, cât mai departe de Rusia, respingând chemările „suveraniștilor” la „pragmatism”. Pare incredibil? Eșecul lui Trump de a-l determina pe Putin să accepte un armistițiu pe linia actuală a frontulului și să înceapă negocieri de pace cu Zelenski, îi convinge că au avut dreptate.
„Încetarea focului pe care o cer Europa și Vladimir Zelenski ar însemna că o mare parte a Ucrainei ar rămâne sub conducerea regimului nazist”, a comentat, cu cinismul care îl caracterizează, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Apelul lui Trump către Putin și Zelenski „să se oprească acolo unde se află acum” și „să încheie o înțelegere” nu este acceptat de Kremlin, fiindcă nu și-a atins scopul instalării unui guvern-marionetă la Kiev.
Spre deosebire de georgienii care speră că atitudinea „pragmatică” în relațiile cu Rusia îi va ajuta să reunifice țara, majoritatea alegătorilor moldoveni i-au zis „Niet” lui Putin, fiindcă nu așteaptă nimic bun de la el. Nu dorim „binefaceri” de la un criminal de război, au spus ei la secțiile de votare. Numai Dodon, Voronin, Tarlev și simpatizanții lor (24%) speră să primească din nou gaze ieftine de la Gazprom. Că astfel ei vor finanța uciderea ucrainenilor, nu le pasă.
