Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire și a Statutului CSI.
Bruxelles-ul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al țării, a anunțat Delegația UE la Chișinău.
Vicepremierul Cristina Gherasimov a discutat lcu Comisara pentru Extindere, Marta Kos, despre progresele R. Moldova în implementarea reformelor.
Fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, își demonstrează din nou loialitatea față de Moscova, într-un interviu pentru RIA Novosti în care preia și dezvoltă principalele falsuri promovate de propaganda rusă în și despre Republica Moldova, pornind de la unirea cu România, rusofobie, cauzele războiului din Ucraina și până la propriile dosare, în care acuză că e hăituit doar pentru că optează pentru relații bune cu Rusia.
Reforma administrației publice locale este un truc electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), contravine intereselor oamenilor, iar amalgamarea voluntară este imposibilă, chiar dacă sunt primari care își doresc acest lucru, a declarat președintele partidului de opoziție „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), edilul Chișinăului, Ion Ceban.
În cadrul reuniunii a fost lansată platforma de cooperare cu societatea civilă.
Ea a subliniat că țara continuă să investească în pregătirea instituțiilor pentru aderarea la UE, fiind apreciată ca exemplu de stat candidat.
Vicepremierul Cristina Gherasimov s-a întâlnit la Bruxelles cu oficiali ai UE pentru a analiza progresele R. Moldova în negocierile de aderare.
Progresele în statul de drept și justiție, prevăzute în Capitolele 23 și 24, sunt esențiale pentru avansul R. Moldova în procesul de aderare la UE.
Inițiativa va oferi inventatorilor și întreprinderilor din RM acces la un sistem unificat pentru protecția brevetelor în UE.
Președinții parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania au transmis la Chișinău un mesaj ferm de susținere pentru parcursul european al R. Moldova, în cadrul deschiderii sesiunii parlamentare de primăvară.
Guvernul de la Chișinău a inițiat procesul de denunțare a acordurilor ce stau la baza Comunității Statelor Independente (CSI): Acordul de fondare al CSI din 8 decembrie 1991, Anexa la acest acord din 22 decembrie 1991 și Statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993. Odată cu denunțarea acestor trei acorduri, Republica Moldova va ieși oficial din CSI. În același timp, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a precizat că Republica Moldova nu va denunța toate acordurile semnate. Ea va rămâne parte a unora din ele, cu precădere a celor care au caracter economic și nu contravin proceselor de integrare europeană.
Președinta Maia Sandu a avertizat că agresiunea Rusiei și slăbirea cooperării internaționale fac lumea mai periculoasă pentru țările mici, subliniind că pacea și integrarea europeană rămân priorități pentru Republica Moldova.
În perioada post-electorală, Federația Rusă și-a reconfigurat vectorii și recalibrat instrumentele de manipulare, urmărind în continuare obiectivul strategic de a bloca integrarea europeană a R. Moldova.
Maia Sandu a semnat astăzi un decret prezidențial în acest sens.
Procesul de aderare la UE a Republicii Moldova și altor țări candidate este unul politizat, nu se bazează pe reforme, dar pe indicațiile Bruxelles-ului și pe gradul de promovare a cursului anti-rusesc în statele respective, a declarat reprezentantul Ministerului rus de Externe, Iuri Pilipson.
După un an electoral complicat, 2025, încheiat cu o nouă victorie a forțelor pro-europene, în pofida presiunilor și a banilor aruncați de Moscova, 2026 se conturează a fi aparent un an mai liniștit pentru Republica Moldova. Este un an în care cei care au câștigat ultimele scrutine vor trebui să demonstreze că nu vin doar cu promisiuni frumoase despre un viitor european, ci și cu rezultate concrete. Totuși, această liniște este mai degrabă una de suprafață.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Președinta Maia Sandu și Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, au discutat la Chișinău despre următoarele etape ale integrării europene a R. Moldova.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
Maia Sandu se va afla astăzi în Grecia pentru discuții cu liderii de la Atena privind integrarea europeană a R. Moldova, securitatea energetică și relațiile bilaterale.
Alexandru Munteanu a afirmat că R. Moldova trece printr-o transformare „fără precedent”, susținută de pachetul de creștere al UE de 1,9 miliarde de euro și de un program amplu de peste 150 de reforme ce urmează să fie implementate până în 2027.
Cea mai mare parte a fondurilor va fi destinată asistenței tehnice pentru reforme legate de integrarea europeană.
Din 2014, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, până în 2022, procesul de integrarea europeană a Chișinăului a fost ținut pe loc de abordarea politică a Bruxelles-ului care mergea pe ideea ca statelor din Parteneriatului Estic să nu să li se acorde perspectivă europeană. Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a determinat schimbarea de către UE a paradigmei extinderii.
Cei doi șefi de guvern au reafirmat angajamentul comun de a accelera proiectele bilaterale privind interconectarea energetică.
Chișinăul și Kievul vor ca UE să aibă rolul principal în procesul de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene prin subminarea formatului 5+2, ceea ce va duce la destabilizarea Republicii Moldova și a întregii regiuni, potrivit comentatorilor de la Tiraspol.
Laudele foarte generoase la adresa Republicii Moldova, din raportul Comisiei Europene privind extinderea UE, prezentat la Bruxelles în ziua de 4 noiembrie a.c., nu ar trebui să-i euforizeze pe guvernanții noștri, din mai multe motive.
Comisara europeană pentru Extindere a declarat că R. Moldova a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate la aderarea la UE, dar a avertizat că urmează „ani de muncă grea”.
Parlamentul European deschide un Oficiu de Legătură în Republica Moldova.
Liderul și deputatul comunist Vladimir Voronin a amuzat toată lumea, atunci când, la întrebarea unei jurnaliste, și-a scos afară limba. Era un fel de a răspunde că nu poate răspunde.