Documentul redefinește modul în care funcționează Legislativul și rolul acestuia în procesul de integrare europeană.
Legislativul European consideră că R. Moldova a înregistrat suficiente progrese pentru ca Uniunea Europeană să accelereze negocierile de aderare, potrivit unui raport adoptat miercuri.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Ritmul și calitatea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană depind în primul rând de autoritățile, instituțiile și societatea moldovenească, iar fiecare stat candidat este evaluat în funcție de propriile merite, spune fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș.
Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă o acțiune de PR politic, deoarece nici cele două state, nici blocul comunitar nu dispun de condițiile și de capacitățile necesare pentru integrare, potrivit propagandei ruse.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.
Integrarea europeană a R. Moldova și sprijinul oferit de Polonia în acest proces au fost principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii dintre cei doi prim-miniștri.
Într-un mesaj cu ocazia celor 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, Maia Sandu a prezentat integrarea europeană drept garanția pentru democrație, securitate și independență.
UE acceptă Ucraina și Republica Moldova din motive geopolitice, nu pentru că cele două state îndeplinesc criteriile de aderare, potrivit presei pro-Kremlin care o citează pe Maria Zaharova.
Republica Moldova a făcut progrese „reale” în reformarea justiției, economie și sectorul energetic și este pregătită să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, a spus președinta.
O sincronizare simbolică: la 14 iunie s-a întrunit congresul partidului de guvernământ – PAS, care l-a reales pe Igor Grosu, președintele Parlamentului, în funcția de lider, iar la 15 iunie au început oficial negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE pe grupul de capitole „Valori fundamentale”.
Reprezentanții Parlamentelor din Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația au semnat o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
După mai bine de doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova este pe punctul de a intra într-o nouă fază a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul UE urmează să decidă săptămâna viitoare deschiderea primului cluster de negocieri, dar deznodământul depinde încă de un acord între Budapesta și Kiev. În timp ce Bruxellesul salută progresele Chișinăului, miza următoarelor luni va fi capacitatea autorităților moldovenești de a accelera reformele și de a obține o evaluare bazată pe propriile merite, separat de Ucraina, într-un context european și regional marcat de numeroase incertitudini. Acesta este subiectul pe care îl vom analiza în sinteza Veridica pentru această săptămână.
O delegație a Parlamentului de la Chișinău a efectuat o vizită de lucru la București, unde a avut întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor române responsabile de afaceri europene, investiții și relația cu românii de pretutindeni.
Republica Moldova mizează pe transformarea digitală pentru a-și accelera integrarea europeană și a atrage investiții în sectorul tehnologic.
Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
Lituania, Danemarca și Bulgaria își reafirmă sprijinul pentru R. Moldova.
Președinta a cerut sprijin pentru avansarea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Prim-ministrul, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu ministrul de stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a declarat la Chișinău că R. Moldova poate conta în continuare pe sprijinul Franței pentru parcursul său european.
În mesajul transmis la recepția dedicată Zilei Europei, președinta a spus că proiectul european trebuie înțeles prin valorile sale fundamentale, nu doar prin reforme și condiționalități tehnice.
R. Moldova și România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea nu mai pot fi privite separat, a declarat Grosu, după discuțiile purtate cu președintele României.
Discuțiile au avut loc în contextul pregătirilor pentru următoarele etape ale procesului de aderare la UE.
Guvernarea încearcă să priveze opoziția de drepturile sale fundamentale, să preia controlul complet asupra procesului legislativ și să aplice planul privind lichidarea statului moldovean, potrivit deputatului Mark Tkaciuk
Republica Moldova este expusă zilnic unor forme de război hibrid, în care dezinformarea, teoriile conspiraționiste și influențarea subtilă a spațiului public sunt folosite pentru a modela percepțiile publice și comportamentul social, spune politologul Cristian Pîrvulescu, decan al facultății de Științe Politice la SNSPA București. El a declarat într-un interviu pentru Veridica că Rusia este principalul actor care excelează în acest tip de conflict, în special prin capacitatea de a influența opinia publică.
Expertul german va avea rolul de consilier principal în politici publice și va sprijini coordonarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
„O astfel de decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor”, a subliniat președinta într-un interviu acordat publicației Le Monde.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Societatea civilă trebuie să fie în centrul procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, a declarat Președintele Comitetului Economic și Social European, Séamus Boland, în cadrul Platformei Societății Civile UE–R. Moldova