În 2003, Vladimir Voronin a anulat Ziua Independenței, înlocuind-o cu Ziua Republicii. Motivul nu l-a dezvăluit public, dar era evident: „Ziua Independenței” provoacă în mod firesc întrebarea „independență față de cine?”.
Uniunea Europeană se pregătește de un conflict armat cu Federația Rusă, iar Republica Moldova va fi obligată să se implice în acest conflict, odată cu aderarea la blocul comunitar, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Prioritatea sesiunii este armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
Parlamentul are pe agendă 37 de proiecte, majoritatea legate de aderarea la UE.
„Să fim la pachet cu Muntenegru, Albania, Islanda și Moldova în 2028. Cam acesta este planul”, a spus prim-ministrul.
Guvernul Vasile Tofan a fost aruncat în foc înainte să se apuce de treabă. Nu a primit nici tradiționalele 100 de zile de grație. La o săptămână de la învestire, Republica Moldova a intrat în alertă energetică și hidrologică: stocurile comerciale de motorină au coborât vertiginos, iar 53 de stații de combustibili nu mai aveau motorină. Pe de altă parte, nivelul Nistrului a scăzut abrupt rapid în condițiile în care știm că 80% din apa potabilă a Republicii Moldova provine din acest fluviu.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
România promite sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar Chișinăul vrea să semneze tratatul până în 2028.
Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după deschiderea Clusterelor 1 și 6 și organizarea celui de al doilea Summit Republica Moldova–UE. Ce urmează în procesul de negocieri? Când ar putea fi deschise toate celelalte capitole? Cum influențează războiul din Ucraina, securitatea și amenințările hibride parcursul european al Chișinăului?
Vasile Tofan e primul șef de guvern care și-a dorit în mod expres acest post, publicându-și, după anunțul de demisie a lui Alexandru Munteanu, punctul de vedere asupra priorităților guvernului în actualele condiții. Dacă anul trecut, după alegerile parlamentare, Munteanu a fost luat prin surprindere de oferta Maiei Sandu (a relatat el însuși episodul respectiv), Tofan, putem presupune, a așteptat să-i fie propus postul de prim-ministru, făcând, din propria inițiativă, primul pas în acest sens.
Programul lui Vasile Tofan, prezentat în Parlament: reforme, investiții și o nouă direcție pentru R. Moldova.
Documentul redefinește modul în care funcționează Legislativul și rolul acestuia în procesul de integrare europeană.
Legislativul European consideră că R. Moldova a înregistrat suficiente progrese pentru ca Uniunea Europeană să accelereze negocierile de aderare, potrivit unui raport adoptat miercuri.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Ritmul și calitatea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană depind în primul rând de autoritățile, instituțiile și societatea moldovenească, iar fiecare stat candidat este evaluat în funcție de propriile merite, spune fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș.
Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) cu Republica Moldova și Ucraina reprezintă o acțiune de PR politic, deoarece nici cele două state, nici blocul comunitar nu dispun de condițiile și de capacitățile necesare pentru integrare, potrivit propagandei ruse.
Negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au început cu grupul numărul unu de capitole („cluster”), Fundamentale („Fundamentals”). Mesajele politice ale UE sunt fără excepție pozitive, iar președinția cipriotă a Consiliului UE se declară mândră de faptul că a demarat procesul propriu-zis de aderare. Așa-numitele „benchmarks” (puncte de referință sau standarde) menționate în comunicatul Consiliului sunt însă repere care trebuie luate foarte în serios, iar o explicație asupra lor lămurește de ce.
Integrarea europeană a R. Moldova și sprijinul oferit de Polonia în acest proces au fost principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii dintre cei doi prim-miniștri.
Într-un mesaj cu ocazia celor 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate, Maia Sandu a prezentat integrarea europeană drept garanția pentru democrație, securitate și independență.
UE acceptă Ucraina și Republica Moldova din motive geopolitice, nu pentru că cele două state îndeplinesc criteriile de aderare, potrivit presei pro-Kremlin care o citează pe Maria Zaharova.
Republica Moldova a făcut progrese „reale” în reformarea justiției, economie și sectorul energetic și este pregătită să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, a spus președinta.
O sincronizare simbolică: la 14 iunie s-a întrunit congresul partidului de guvernământ – PAS, care l-a reales pe Igor Grosu, președintele Parlamentului, în funcția de lider, iar la 15 iunie au început oficial negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE pe grupul de capitole „Valori fundamentale”.
Reprezentanții Parlamentelor din Italia, Grecia, Portugalia, Spania și Croația au semnat o declarație comună de sprijin pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Acum câteva zile, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. E, evident, un pas înainte față de statutul de țară candidată, și el dezirabil, deținut de cele două țări până acum. Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari.
După mai bine de doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, Republica Moldova este pe punctul de a intra într-o nouă fază a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul UE urmează să decidă săptămâna viitoare deschiderea primului cluster de negocieri, dar deznodământul depinde încă de un acord între Budapesta și Kiev. În timp ce Bruxellesul salută progresele Chișinăului, miza următoarelor luni va fi capacitatea autorităților moldovenești de a accelera reformele și de a obține o evaluare bazată pe propriile merite, separat de Ucraina, într-un context european și regional marcat de numeroase incertitudini. Acesta este subiectul pe care îl vom analiza în sinteza Veridica pentru această săptămână.
O delegație a Parlamentului de la Chișinău a efectuat o vizită de lucru la București, unde a avut întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor române responsabile de afaceri europene, investiții și relația cu românii de pretutindeni.
Republica Moldova mizează pe transformarea digitală pentru a-și accelera integrarea europeană și a atrage investiții în sectorul tehnologic.
Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
Lituania, Danemarca și Bulgaria își reafirmă sprijinul pentru R. Moldova.
Președinta a cerut sprijin pentru avansarea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.