Autoritățile de la Chișinău și-au revizuit, în ultimul an, abordarea problemei transnistrene, începând să promoveze o politică pro-activă în relația cu regimul separatist de la Tiraspol, inclusiv să elimine preferințele comerciale și fiscale obținute în trecut de entitatea secesionistă.
Lituania, Danemarca și Bulgaria își reafirmă sprijinul pentru R. Moldova.
Președinta a cerut sprijin pentru avansarea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Prim-ministrul, Alexandru Munteanu, a avut o întrevedere cu ministrul de stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a declarat la Chișinău că R. Moldova poate conta în continuare pe sprijinul Franței pentru parcursul său european.
În mesajul transmis la recepția dedicată Zilei Europei, președinta a spus că proiectul european trebuie înțeles prin valorile sale fundamentale, nu doar prin reforme și condiționalități tehnice.
R. Moldova și România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea nu mai pot fi privite separat, a declarat Grosu, după discuțiile purtate cu președintele României.
Discuțiile au avut loc în contextul pregătirilor pentru următoarele etape ale procesului de aderare la UE.
Guvernarea încearcă să priveze opoziția de drepturile sale fundamentale, să preia controlul complet asupra procesului legislativ și să aplice planul privind lichidarea statului moldovean, potrivit deputatului Mark Tkaciuk
Republica Moldova este expusă zilnic unor forme de război hibrid, în care dezinformarea, teoriile conspiraționiste și influențarea subtilă a spațiului public sunt folosite pentru a modela percepțiile publice și comportamentul social, spune politologul Cristian Pîrvulescu, decan al facultății de Științe Politice la SNSPA București. El a declarat într-un interviu pentru Veridica că Rusia este principalul actor care excelează în acest tip de conflict, în special prin capacitatea de a influența opinia publică.
Expertul german va avea rolul de consilier principal în politici publice și va sprijini coordonarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Dialogul politic între putere și opoziție a fost în Republica Moldova, dintotdeauna, unul deficitar. De acest lucru, începând cu 2009, a încercat să profite Rusia care s-a implicat activ și a râvnit (și râvnește în continuare), prin intermediul partidelor pro-Kremlin, să deturneze cursul european al Republicii Moldova.
Când s-ar putea desfășura alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, mitingul organizat la Comrat de activiștii lui Șor și interviul exclusiv acordat de vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, unei publicații din regiunea autonomă – acestea sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
„O astfel de decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor”, a subliniat președinta într-un interviu acordat publicației Le Monde.
Péter Magyar, politicianul maghiar care a pus capăt unui regim Orbán care acaparase Ungaria timp de 16 ani, a renunțat la veto-ul exprimat de predecesorul său în privința împrumutului de 90 de miliarde oferit Ucrainei de Uniunea Europeană. Faptul că Ungaria are o atitudine mai puțin ostilă față de vecina invadată de Rusia promite nu numai coerență de ansamblu în privința deciziilor geopolitice ale UE, ci și un traseu mai lipsit de surprize către apartenența la acest bloc a Ucrainei și, desigur, a Republicii Moldova. Totuși, a presupune, la Ungaria, o atitudine entuziastă în această privință e greșit.
Societatea civilă trebuie să fie în centrul procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, a declarat Președintele Comitetului Economic și Social European, Séamus Boland, în cadrul Platformei Societății Civile UE–R. Moldova
Agresivitatea Rusiei față de Republica Moldova a crescut vizibil în ultima perioadă, iar aceste semnale nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. Ele fac parte dintr-un tipar coerent, care combină presiunea militară indirectă, vulnerabilitățile energetice și destabilizarea politică internă. Într-un context internațional tot mai volatil, securitatea deja fragilă a Republicii Moldova este testată simultan pe mai multe paliere.
În Ungaria vor avea loc, pe 12 aprilie a.c., alegerile parlamentare, probabil cel mai important scrutin în Europa din acest an. De rezultatele acestor alegeri depind mai multe decizii majore pe care le va lua Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la Ucraina, pe care Ungaria le blochează de mai mult timp. Este vorba de acordarea unui ajutor de 90 miliarde de euro Ucrainei, introducerea noilor sancțiuni de război împotriva Rusiei și decizia de a deschide negocierile de a aderarea la UE cu Kievul. Blocarea acestei din urmă decizii de către Ungaria afectează și Republica Moldova, deoarece Kievul și Chișinăul sunt văzute la pachet în parcursul lor de integrare europeană.
Președinta s-a întâlnit cu liderii Irlandei, iar cele două țări au semnat un acord privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere.
Președinta are programate întrevederi cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, prim-ministrul Micheál Martin și cu viceprim-ministrul Simon Harris.
Declarațiile recente ale oficialilor de la Moscova evidențiază tendința de a pune în legătură caracterul pretins ilegitim al deciziei Sfatul Țării din 27 martie 1918 și actualul parcurs de integrare europeană al Republica Moldova. Ambele procese sunt prezentate de retorica rusească drept influențate sau impuse din exterior și lipsite de fundament democratic intern.
Șefa statului va avea întrevederi la Riga cu omologul său Edgars Rinkēvičs și alți oficiali, pe agenda discuțiilor aflându-se integrarea europeană, securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina.
Președintele român a subliniat importanța proiectelor transfrontaliere în domeniile energiei, infrastructurii, transporturilor și rețelelor digitale.
O declarație comună semnată la Chișinău solicită UE să aprobe fără întârziere începerea negocierilor de aderare, subliniind importanța extinderii pentru securitatea și stabilitatea regională.
Președinta Maia Sandu va efectua, la începutul acestei săptămâni, vizite în Finlanda și Letonia. Potrivit unui comunicat al președidnției, în...
Legislativul de la Chișinău a aprobat în prima lectură retragerea din organele statutare ale Comunității Statelor Independente.
Acestea vizează competitivitatea, creșterea incluzivă, agenda verde, conectivitatea durabilă, precum și resursele, agricultura și coeziunea.
Discuțiile se vor concentra pe cooperarea parlamentară în procesul de integrare europeană a R. Moldova și schimbul de bune practici privind armonizarea legislației naționale cu IQ-ul comunitar.
La patru ani de la depunerea cererii de aderare la UE, emisarul special al președintei Maia Sandu pentru afaceri europene, Nicu Popescu, fost ministru de Externe, vorbește într-un interviu pentru Veridica despre decizia istorică de a depune cererea de aderare la UE, despre sincronizarea cu Ucraina și despre provocările continuării reformelor în contextul războiului din regiune.
Președinta urmează să susțină un discurs în plenul Parlamentului de la Vilnius.
Comisia parlamentară pentru politică externă a aprobat avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire și a Statutului CSI.
Bruxelles-ul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al țării, a anunțat Delegația UE la Chișinău.