Premierul Vasile Tofan a prezentat conceptul unei noi reforme de dereglementare economică, ale cărei măsuri urmează să fie transpuse în proiecte de lege și hotărâri de Guvern. Inițiativa vine la exact trei ani de la o reformă similară promovată de fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba.
Ea urmează solicitării făcute de premier în prima ședință a Guvernului Tofan din 22 iulie 2026, prin care a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) să formuleze, până pe 9 septembrie a.c., propuneri concrete pe două direcții strategice: eliminarea cerințelor birocratice redundante și schimbarea filosofiei controalelor de stat asupra sectorului privat.
Sute de acte permisive și un sistem punitiv de controale
Analiza realizată de executiv a evidențiat două probleme majore: un volum excesiv de acte permisive și o abordare disproporționată din partea organelor de control, caracterizată prin suprapuneri de competențe și regimuri juridice fragmentate.
Pentru remedierea situației, Guvernul pregătește modificarea a aproximativ 100 de acte normative, structurate în două pachete aflate în avizare finală: unul destinat hotărârilor de guvern și altul modificărilor legislative.
În paralel, sunt reevaluate aproximativ 80 de acte permisive pentru a fi eliminate sau transformate în simple proceduri de notificare ori declarații de conformitate voluntară.
De asemenea, au fost identificate 172 de proceduri cu caracter permisiv aplicate în afara Nomenclatorului oficial stabilit prin lege.
Acestea vor trebui fie justificate și introduse formal în Nomenclator, fie eliminate. Tabloul administrativ actual rămâne însă stufos: peste 300 de articole contravenționale și peste 80 de articole din Codul Penal au incidență asupra activității economice.
Studiul Guvernului relevă și un grad ridicat de incertitudine instituțională: în prezent, în Republica Moldova activează 19 organe de control (de fapt sunt 20), 36 de autorități cu competențe contravenționale și 5 organe de investigare.
Astfel, se constată că în ciuda reformelor din ultimii trei ani, numărul organelor de control a crescut de la 18 la 20, creând confuzii chiar și la nivel legislativ. Or, Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător vobește de 15 organe principale și 5 autorități cu regim special.
Efectul direct este lipsa de predictibilitate și riscul de hărțuire a mediului de afaceri, constată chiar Guvernul. În prezent, controalele planificate reprezintă doar 4% din totalul anual, ceea ce înseamnă că peste 90% dintre verificări sunt inopinate.
Modelul argentinian și lecțiile trecutului
Deși pachetele legislative ale MDED nu au fost încă publicate, direcția spre reforme radicale urmărită de premierul Tofan este evidentă. Acesta nu și-a ascuns anterior admirația pentru reformele de dereglementare din Argentina, implementate sub conducerea actualului președinte Javier Milei.
Programul său, numit simbolic al „drujbei”, urmărește desființarea birocrației de stat, eliminarea controalelor de preț și deschiderea totală a pieței către sectorul privat. Pentru a gestiona acest proces, Milei a creat şi un minister dedicat - Ministerul Dereglementării și Transformării Statului - condus de economistul Federico Sturzenegger. Până la jumătatea anului 2026, guvernul de la Buenos Aires a eliminat sau modificat mii de reglementări vechi, operând o medie de aproximativ două măsuri de deregulamentare pe zi.
Nu ne vom aprofunda în analiza reformelor lui Milei şi efectul acestora în Argentina, pe alocuri controversate. Mai ales că şi în Republica Moldova au fost lansate reforme şi măsuri de dereglementare, despre care 2-3 ani în urmă s-a vorbit la tot pasul, invocând-se şi cifre de miliarde de lei impact economic, pentru ca ulterior să se constate că schimbările reale au fost modeste.
Impactul real: Ce spun simulările Băncii Mondiale
Eficiența dereglementării este totuși confirmată de analize serioase internaționale. O evaluare recentă a Băncii Mondiale, care simulează impactul macroeconomic al celor 153 de reforme incluse în Planul UE de Creștere pentru Republica Moldova, indică simplificarea actelor permisive drept reforma cu cel mai mare impact: aceasta poate crește PIB-ul cu aproximativ 1 punct procentual peste scenariul de bază până în anul 2030.
„Simplificarea acestor proceduri reduce costurile de conformitate, coboară barierele de intrare pe piață și susține extinderea firmelor, deblocând dinamismul sectorului privat și aducând câștiguri de productivitate”, subliniază economiștii Băncii Mondiale.
Efecte pozitive majore sunt estimate și în alte sectoare:
· Măsurile antifraudă și protecția intereselor financiare ale UE – 0,8-0.9 puncte procentuale;
· Securitatea și eficiența energetică poate aduce un plus de 0,8 puncte procentuale la creșterea PIB;
· Extinderea educației duale și a competențelor digitale, împreună cu îmbunătățirile cadrului de insolvabilitate și faliment – 0,35 puncte procentuale;
· Infrastructura de calitate, accesul la finanțare, reformele vamale și statul de drept: contribuții moderate, de 0,2–0,3 puncte procentuale fiecare;
· Achizițiile publice, digitalizarea, educația și piața de capital: sprijin complementar, estimat între 0,1 și 0,2 puncte procentuale.
Concluziile Băncii Mondiale arată că, deși dereglementarea și simplificarea permiselor reprezintă cel mai rapid motor de stimulare economică, sustenabilitatea pe termen lung depinde de reforme complementare în capitalul uman, calitatea guvernanței și eficiența sectorului public, aşa cum arată experienţa altor state.
Mai trebuie adăugat faptul că, deşi dereglementarea aduce beneficii de eficienţă, economiştii avertizează că o eliminare totală sau greşită a regulilor poate genera riscuri majore şi duce şi la crize de proporţii.
