Reforma justiției continuă să provoace dispute la Chișinău. Ministerul Justiției insistă asupra extinderii vettingului, adică verificarea integrității și a activității profesionale a judecătorilor din instanțele de fond care nu au trecut prin actualele proceduri de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii se opune, repetat, inițiativei și avertizează că aceasta ar putea destabiliza sistemul. În sinteza din această săptămână, Veridica prezintă argumentele Consiliului Magistraturii cu privire la verificarea deplină a judecătorilor și relatează concluziile Institutului pentru Studiul Războiului despre atacurile sistematice ale armatei ruse asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova.
Reforma justiției, esențială pentru integrarea europeană
Disputa dintre Guvern și CSM pe subiectul vettingului extins se desfășoară într-un moment important pentru Republica Moldova, care încearcă să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar reforma justiției este una dintre condițiile esențiale ale acestui proces. Miercuri, premierul Vasile Tofan a mers la CSM pentru a discuta despre „îmbunătățirea proceselor judiciare”, potrivit unui comunicat al Guvernului. Întâlnirea a avut loc pe fondul divergențelor dintre Guvern și CSM privind extinderea procedurii de vetting. Potrivit surselor Veridica, CSM insistă că vettingul extins nu este suficient justificat. Consiliul susține că percepția negativă a populației sau datele din sondaje despre sistemul justiției, invocate de Ministerul Justiției, nu demonstrează, de unele singure, existența unor probleme sistemice care să impună verificarea extraordinară a tuturor judecătorilor din instanțele de fond. Mai mult, CSM susține că mecanismele ordinare de evaluare și verificare a integrității sunt deja aplicate și că acestea trebuie consolidate. În același timp, Consiliul atrage atenția asupra unui alt risc: plecările din sistem.
Conform datelor prezentate de CSM, dintre cei 203 judecători care au fost notificați despre procedura de vetting până la 4 iunie, 69 s-au retras sau au demisionat. Asta înseamnă aproximativ 34%, și nu cele circa 10 la sută prezentate de minister. În cazul judecătorilor din instanțele de fond, rata plecărilor a ajuns la 41,7%. Consiliul avertizează că o eventuală continuare a plecărilor ar putea afecta capacitatea instanțelor, ar putea duce la prelungirea proceselor și ar limita accesul cetățenilor la justiție.
CSM amintește și contextul în care a fost introdus actualul mecanism de vetting, în 2023. Atunci, autoritățile invocau probleme grave care afectau sistemul judecătoresc în ansamblu. Printre argumente se numărau implicarea unor judecători în dosare precum „Furtul miliardului” și „Laundromatul rusesc”, dar și date privind condamnările în cauze de corupție și casarea sentințelor de către instanțele superioare.
În cazul vettingului extins, Consiliul consideră că argumentele prezentate de Ministerul Justiției nu sunt suficiente pentru a justifica o verificare extraordinară a tuturor judecătorilor care nu au trecut deja prin procedură.
Proiectul și recomandările Comisiei de la Veneția
Inițiativa este cu atât mai sensibilă cu cât Ministerul Justiției a început pregătirile pentru extinderea vettingului fără ca proiectul de lege să fie supus unor dezbateri publice. Existența proiectului a devenit cunoscută la mijlocul lunii iunie, după ce Comisia de la Veneția și-a publicat avizul asupra documentului. Potrivit proiectului, până la sfârșitul anului 2027 ar urma să fie verificați din perspectiva integrității financiare și judecătorii instanțelor de fond, care nu au fost incluși în actualele proceduri de vetting. Evaluarea va începe cu judecătorii de la Judecătoria Chișinău, apoi va continua la Bălți, Cahul și în celelalte instanțe din țară.
Prin urmare, disputa nu ține doar de oportunitatea extinderii vettingului, ci și de modul în care acesta va fi aplicat. Guvernarea consideră verificarea integrității necesară pentru reformarea sistemului judiciar și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de aderare la UE. CSM avertizează însă asupra riscului de a pierde și mai mulți magistrați și, implicit, de a slăbi capacitatea instanțelor. În acest context, recomandările Comisiei de la Veneția pun accentul pe un echilibru între necesitatea verificării integrității și respectarea drepturilor celor evaluați.
Atacurile rusești se apropie de infrastructura Republicii Moldova
În timp ce la Chișinău reforma justiției și reforma fiscală rămân unele dintre principalele teme interne, războiul din Ucraina continuă să producă riscuri directe pentru Republica Moldova. În ultimele săptămâni, armata rusă a intensificat atacurile asupra infrastructurii de frontieră dintre Ucraina și Republica Moldova. Pe 9 septembrie a.c., forțele ruse au atacat punctul de trecere a frontierei Tudora–Starokazacie, situat între regiunea Odesa și Republica Moldova. Două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite, inclusiv un cetățean moldovean. În urma atacului, activitatea punctului de trecere a fost suspendată. În asemenea cazuri, a spus ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, punctele de control sunt mutate pe teritoriul moldovenesc pentru a-și continua activitatea. Atacul de pe 9 septembrie a.c. a fost al patrulea asupra unor puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și regiunea Odesa începând cu 20 august a.c., potrivit estimărilor Institutului pentru Studiul Războiului.
Experții organizației observă că, în august, armata rusă a vizat tot mai intens infrastructura de frontieră moldo-ucraineană de-a lungul unor rute importante pentru transportul mărfurilor ucrainene către Europa. Au fost atacate podurile Zatoka și Maiaki, dar și punctele de trecere Vinogradovka–Vulcănești, Reni–Giurgiulești și Tabaki.
Institutul consideră că aceste atacuri urmăresc să perturbe rutele terestre de export ale Ucrainei și să afecteze legăturile sale comerciale cu Europa. În paralel, atacurile asupra infrastructurii portuare pot limita exporturile maritime, inclusiv pe cele de cereale. Intensificarea loviturilor poate avea și un efect indirect asupra Republicii Moldova și României, prin crearea unui climat de insecuritate pentru transportatori și pentru infrastructura care leagă Ucraina de piața europeană. Un exemplu este Portul Internațional Liber Giurgiulești. După atacul asupra punctului de trecere Starokazacie, au reapărut temerile că Moscova ar putea folosi acuzații privind pretinse transporturi militare pentru a justifica atacuri asupra altor obiective civile din apropierea frontierei. Pe 9 august, un reprezentant al Ministerului rus de Externe a susținut că Portul Giurgiulești, a cărui companie operațională a fost cumpărată de România, ar fi devenit un centru de tranzit pentru mărfuri destinate Ucrainei, inclusiv celor destinate forțelor sale armate. Trebuie spus că Ministerul rus al Apărării a folosit o justificare similară după atacul asupra punctului de trecere Starokazacie, susținând că prin această zonă ar fi fost transportat armament către Ucraina. Autoritățile de la Chișinău au respins acuzația și au calificat-o drept neîntemeiată.
Pentru Republica Moldova, chiar dacă Moscova nu a anunțat intenția de a lovi obiective de pe teritoriul Republicii Moldova, apropierea atacurilor de punctele de trecere și de rutele comerciale crește riscurile pentru securitatea țării, consideră experții institutului.
Dronele rusești testează apărarea aeriană
Pe 8 septembrie a.c., o dronă rusească a traversat timp de aproape o oră spațiul aerian al Republicii Moldova și al României. Potrivit autorităților de la Chișinău și București, aparatul a intrat în Republica Moldova din direcția Ucrainei, a survolat spațiul aerian al României, după care a revenit în stânga Prutului și s-a prăbușit în apropiere de Mihăileni Vechi, în raionul Râșcani. Institutul pentru Studiul Războiului, care citează o sursă ucraineană de monitorizare, spune că aparatul era de tip Geran-4. Institutul notează însă că traiectoria și durata zborului raportate de autoritățile moldovene și române sunt compatibile cu ipoteza unei drone propulsate cu reacție.
Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni utilizarea unor versiuni noi ale dronelor Geran. Experții spun că nu există suficiente date pentru a stabili dacă incursiunea în spațiul aerian al Republicii Moldova și României a fost intenționată. Chiar și în cazul unui incident accidental, Moscova ar putea considera astfel de incursiuni avantajoase. Ele pun la încercare apărarea aeriană a Republicii Moldova și a statelor NATO și reduc timpul de reacție al acestora.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, o dronă Geran-4 poate atinge o viteză de până la 450 de kilometri pe oră. În aceste condiții, aparatul ar putea ajunge de la Odesa la frontiera Republicii Moldova în aproximativ șase minute, iar la frontiera României în circa 20 de minute.
Folosirea unor drone mai rapide poate reprezenta astfel și o modalitate de testare a capacității de reacție a apărării aeriene a Republicii Moldova și a NATO. Cursa dronei rusești a coincis cu decolarea avionului președintelui Ucrainei de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Autoritățile nu au stabilit însă că între cele două evenimente ar exista o legătură.
Pentru Republica Moldova, incidentul adaugă o nouă dimensiune riscurilor generate de războiul din Ucraina. După atacurile asupra infrastructurii de frontieră și incursiunile repetate ale dronelor, linia dintre amenințarea indirectă a războiului și riscurile care ating direct teritoriul și securitatea Republicii Moldova devine tot mai subțire. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, nu a exclus că asemenea atacuri ar putea să aibă urmări letale pe teritoriul Moldovei.
