De la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe (2000, 2003, 2007, 2012, 2015, 2020, 2022 şi 2024) care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naţionale.
Când a avut loc cea mai cea mai gravă secetă
De exemplu pagubele provocate de seceta catastrofală din 2007 (calificat drept cel mai secetos an din ultimii 200 ani din istoria Republicii Moldova) au fost estimate la circa un miliard de dolari, sau aproape 23% din Produsul Intern Brut din acel an.
În acelaşi timp datele publice arată că în ultimii cinci ani frecvenţa secetelor severe s-a înteţit, iar vara anului 2024 a fost una dintre cele mai toride din istoria contemporană.
Potrivit Serviciului Hidrometeo de Stat în vara anului 2024, numărul zilelor cu temperatura maximă a aerului mai mare de 30ºС a constituit 41-72 zile, ceea ce pe o mare parte a teritoriului se atestă prima dată în întreaga perioadă de observații meteorologice. Temperaturile înalte cumulate cu deficitul semnificativ de precipitații în cea mai mare parte a verii (lunii iulie-august) au contribuit la o secetă severă pedologică și atmosferică, ceea ce în consecinţă a afectat grav recolta unor culturi agricole cum ar fi porumbul, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc.
În pofida acestor factori care arată elocvent că menţinerea actualului sistem de practicare a agriculturii nu mai este eficientă, în Republica Moldova continuă să se mizeze pe cultivarea excesivă a unor culturi extensive printre care porumbul, floarea soarelui, grâul, în detrimentul legumelor sau unor culturi tehnice, care asigură o valoare adăugată mai mare. Potrivit experților, cultivarea florii soarelui ar trebui interzisă în raioanele situate mai la sud de Chişinău, dar această practică continuă.
Agricultorii cer şi ameninţă
De aceea, practic în fiecare an ne confruntăm cu aceeaşi situație: grupuri de agricultori nemulţumiţi care cer noi ajutoare de la stat, amânări la plata datoriilor etc, dar şi ameninţă cu proteste şi blocarea drumurilor naționale.
De exemplu, asociaţia Forţa Fermierilor susţine într-o scrisoare adresată recent ambasadelor UE şi SUA, că situația agriculturii în acest moment „este de 10 ori mai proastă față de anul 2020, când au avut loc grevele”.
Organizaţia precizează că „doar un grup mic de fermieri, precum producătorii de fructe și vin, au beneficiat de sprijin financiar consistent atât din fonduri de stat, cât și din programele donatorilor”. „Acest grup reprezintă nu mai mult de 10% din numărul total al fermierilor din Moldova, restul de 90% dintre fermieri fiind neglijați”, afirmă Forţa Fermierilor, care dă vina pentru toate pe guvernul PAS.
Guvernul actual, dar şi celelalte executive din ultimii 30 de ani au încercat diverse soluţii pentru a ajuta agricultorii sau mai degrabă a-i calma: de la amânarea plăţilor la buget și credite preferenţiale, la acordarea de ajutoare sub formă de seminţe, motorină, chimicale la toţi cei afectaţi de secetă sau de alte cataclisme naturale, inclusiv din contul asistenţei externe. Impactul acestor ajutoare însă este greu de estimat.
În plus, o mare parte din ajutoare a fost pur şi simplu furată. De exemplu, ajutoarele de motorină şi chimicale în anii 2006-2007, pe timpul Guvernului Tarlev, au ajuns pe conturi offshore şi au pus pe brânci întreprinderea statului Moldresurse, lăsând o gaură de peste 140 milioane lei în Banca de Economii, pe atunci controlată de stat.
Recomandările FAO
O misiune a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care a evaluat în toamna anului 2022 impactul secetei asupra sectorului agrolimentar din Republica Moldova, constata în raportul final (Special report − FAO Crop and Food Supply Assessment Mission (CFSAM) to the Republic of Moldova), că subvențiile de motorină „pot promova practici agricole nesustenabile, cu conținut ridicat de carbon” şi recomanda evitarea acestora în viitor.
De altfel, recomandările făcute autorităţilor Republicii Moldova de către misiunea FAO, acum doi ani, rămân valabile, iar unele dintre ele sunt deja aplicate, doar că deocamdată foarte timid.
Prima recomandare se referă la oferirea unui sprijin urgent și direcționat pentru a asigura următorul sezon, sprijin în special pentru procurarea îngrășămintelor. „Aplicarea a 30–40 kg de îngrășăminte generează în medie o tonă suplimentară de producție de cereale la hectar”, se preciza în raport.
A doua recomandare ținea de extinderea tehnologiilor și practicilor agricole climatice inteligente care mențin apa în sol, inclusiv rotația culturilor, dar și restabilirea fâşiilor forestiere pentru a reduce evaporarea apei și eroziunea eoliană.
A treia recomandare presupune îmbunătățirea sistemelor de informații agricole ale țării pentru a oferi producătorilor servicii de consultanță în timp util și statistici agricole factorilor de decizie. Îmbunătățirile sistemului includ, de asemenea, crearea unui registru al fermierilor (se aplică deja) și implementarea unui registru complet al animalelor. La fel, FAO reomanda consolidarea sistemului hidrometeorologic de avertizare timpurie a secetei pentru a oferi consiliere accesibilă în timp util și tuturor categoriilor de producători.
Cea de a patra recomandare prevede sprijinirea micilor fermieri și a producătorilor casnici pentru a facilita integrarea acestora în sistemele de producție, procesare și comercializare la nivel de industrie, dar şi promovarea cooperării între micii fermieri pentru a facilita consolidarea capacităților și transferurile de resurse.
Guvernul cedează presiunilor
În ceea ce privește măsurile imediate din acest an, pe lângă un ajutor de 100 milioane de lei anunţat acum o lună, Ministerul Agriculturii spune că lucrează la un proiect de lege pentru a declara situație excepțională în agricultură. Actul urmează să fie susținut de Guvern și votat de Parlament săptămâna curentă, precizează vicepremierul Vladimir Bolea.
Prin decizia de a declarat situație excepțională în agricultură, Guvernul şi Ministerul Agriculturii par să fi cedat iarăşi presiunilor fermierilor, chiar dacă constată că situaţia din agricultură nu este nicidecum catastrofală.
De exemplu, într-un proiect de lege cu privire la unele măsuri de sprijinire a fermierilor ca urmare a secetei din anul 2024, Ministerul Agriculturi raportează că aceasta a afectat doar ceva mai mult de 10% din suprafeţele agricole - peste 208.234 de hectare, dintre care 69.407 ha cu un grad de afectare intre 60-70%, 44.465 ha cu un grad de afectare intre 71-80% și 57.200 ha cu un grad de afectare intre 81-100%.
Concluzii
Schimbările climatice vor continua şi experții afirmă că, chiar și în cazul în care va exista o creștere a volumului mediu de precipitații, rezervele de apă vor scădea din cauza temperaturilor mari și a creșterii ratelor de evaporare. Respectiv, productivitatea agricolă în Republica Moldova va scădea semnificativ.
În consecinţă agricultorii şi autorităţile ar fi trebuit deja să înceapă tranziţia spre un alt tip de agricultură decât cel practicat până acum.
