La 30 septembrie 2026 a expirat acordul de furnizare a gazelor naturale încheiat între Gazprom și Moldovagaz în octombrie 2021. Rusia nu și-a respectat integral obligațiile contractuale din decembrie 2022, când a redus la jumătate volumele de gaze convenite cu Republica Moldova. Între ianuarie 2023 și decembrie 2024, livrările rusești au fost destinate exclusiv regiunii transnistrene.
Care sunt pretenții gigantului rusesc?
Odată cu expirarea contractului, rămân nerezolvate pretențiile financiare ale Gazprom, care revendică 709 milioane de dolari pentru consumul de pe malul drept al Nistrului și aproximativ 11,6 miliarde de dolari pentru regiunea transnistreană. Potrivit unei investigații realizate de TVR Moldova, în vara anului 2022, Moldovagaz a contractat serviciile firmei bucureștene Vulpoi & Toader Management, condusă de Marcel Vulpoi, pentru a verifica pretinsa datorie istorică față de Gazprom. Vulpoi a fost asociat în spațiul public cu anturajul lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția României în 2024. Contractarea firmei a avut loc în paralel cu demersurile Agenției Proprietății Publice, acționar al Moldovagaz, care încerca să identifice un auditor internațional pentru verificarea datoriei revendicate de Gazprom pentru malul drept al Nistrului.
În timp ce Gazprom caută instrumente pentru a-și legitima pretențiile financiare față de Moldova, compania ucraineană Naftogaz urmărește să execute silit activele gigantului rusesc în Republica Moldova, inclusiv participația de 50% deținută de grupul rus în Moldovagaz. Potrivit directorului Moldovagaz, Vadim Ceban, în instanțele moldovenești există solicitări atât din partea companiei ucrainene, cât și din partea unor firme private din Rusia. Surse citate de TVR Moldova afirmă că un birou internațional de avocatură a contactat recent firme locale pentru a reprezenta Naftogaz într-un nou litigiu împotriva Gazprom. Nu este prima încercare a companiei ucrainene de a recupera bani de la gigantul rus prin intermediul activelor acestuia din Republica Moldova. În 2019, Naftogaz a solicitat recunoașterea și executarea unei decizii a unui tribunal arbitral din Suedia, care obliga Gazprom să plătească peste 2,56 miliarde de dolari pentru gaze nelivrate, la care se adăugau dobânzi de aproximativ 263 de milioane de dolari.
În cererea depusă în instanțele moldovenești, Naftogaz a invocat participația Gazprom la Moldovagaz și patru mărci înregistrate în Republica Moldova, care puteau fi supuse executării silite. Compania ucraineană a făcut referire și la datoria revendicată de Gazprom pentru consumul de pe malul drept, precum și la cea acumulată în regiunea transnistreană. Ulterior, Naftogaz și-a retras recursul la Curtea Supremă de Justiție, după soluționarea amiabilă a litigiului, iar CSJ a încetat procedura în ianuarie 2020.
Potrivit lui Vadim Ceban, Gazprom nu a renunțat la pretențiile privind datoria acumulată în regiunea transnistreană. Aceasta ar urma să fie discutată în cadrul unor negocieri politice, ceea ce menține riscul ca problema să fie folosită de Moscova ca instrument de presiune asupra Chișinăului.
Patru drone au survolat Republica Moldova într-o singură zi
Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova continuă să ridice semne de întrebare privind securitatea țării. Potrivit unei analize publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), încălcările repetate ale spațiului aerian – fie intenționate, fie accidentale – ar putea face parte dintr-o strategie a Kremlinului de a normaliza astfel de incidente, pe măsură ce ele devin tot mai frecvente și mai periculoase. Miercuri, într-o singură zi, patru drone au survolat teritoriul Republicii Moldova. Prima s-a prăbușit și a explodat dimineața în apropiere de Hârbovăț, raionul Anenii Noi, la aproximativ 18 kilometri de frontiera cu Ucraina. Imagini geolocalizate publicate arată aparatul lovind un turn de comunicații la sud-est de localitate. Tot miercuri dimineață, la ora 11:07, un alt aparat de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare ale Armatei Naționale în apropiere de Arionești, raionul Dondușeni, la cinci-șapte kilometri de granița cu Ucraina. Seara, alte două drone au căzut și au explodat în raionul Orhei, în localitățile Brănești și Ivancea. Poliția a constatat că aparatele prezentau elemente specifice dronelor de tip Geran, echipate cu motoare turboreactive produse în China. Potrivit Direcției Principale de Informații a Ucrainei, modelul Geran-4 poate atinge viteze de până la 500 de kilometri pe oră și altitudini de până la 5.000 de metri. Drona poate transporta focoase de 50 sau 90 de kilograme și are o rază de acțiune de până la 450 de kilometri. Producția în serie ar fi fost pregătită până în ianuarie 2026, iar utilizarea în luptă ar fi început în mai, în același an.
Criza apei pune presiune pe Chișinău și Kiev
Scăderea debitelor Nistrului și Prutului continuă să afecteze alimentarea cu apă și să amplifice tensiunile din regiune. Acuzațiile lansate în spațiul public, inclusiv de primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, la adresa Ucrainei sunt respinse de autoritățile moldovenești, care explică deficitul prin seceta prelungită și reducerea rezervelor de apă din amonte. Instituțiile statului anticipează o campanie de dezinformare declanșată de actorii pro-ruși din Republica Moldova, împotriva Ucrainei, pe fondul secetei hidrologice din regiune. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, afirmă că Republica Moldova primește în prezent doar apa care ajunge în mod natural în Nistru din Carpați, după epuizarea rezervei acumulate în lacul Complexului Hidroenergetic Nistrean. În ultimele două săptămâni, aportul natural în lac a fost de aproximativ 27 de metri cubi pe secundă, iar partea ucraineană susține că nu poate deversa un volum mai mare decât cel care ajunge în mod natural în acumulare.
Deficitul nu se limitează la Nistru. Pe Prut, debitul a scăzut de la aproximativ 24 la 14 metri cubi pe secundă, iar autoritățile au instituit cod roșu pe Prut și pe râurile interne. În aceste condiții, debitul minim ecologic nu mai este asigurat. Potrivit lui Hajder, rezerva din lacul de acumulare al Complexului Hidroenergetic Nistrean a amânat efectele secetei cu câteva luni. Situația este dificilă și în Ucraina, unde, în mai multe localități din regiunea Cernăuți, inclusiv în orașul Cernăuți și în zona Novodnestrovsk, alimentarea cu apă a populației se face după un program. Kievul invocă necesitatea păstrării rezervelor pentru propriile localități afectate de lipsa apei. Autoritățile de la Chișinău speră că precipitațiile din perioada următoare vor contribui la refacerea debitelor. Joi, responsabilii de mediu de la Chișinău au solicitat sprijinul României și al altor state pentru menținerea în funcțiune a stațiilor de captare a apei de pe Nistru. Echipe de ingineri străini ar urma să vină în Republica Moldova pentru a identifica soluții tehnice la Coșernița și Cosăuți. Totodată, Guvernul urmează să pună la dispoziția Apă-Canal Chișinău încă trei pompe de mare capacitate.
Moldova are nevoie o strategie pe termen mediu pentru protejarea Nistrului
Dincolo de măsurile urgente, chiar dacă este târziu, criza readuce în discuție necesitatea unei strategii pe termen mediu și lung pentru protejarea Nistrului, principala sursă de apă a Republicii Moldova. Aproximativ 80% din apa fluviului provine de pe teritoriul Ucrainei, ceea ce face ca Republica Moldova să fie puternic dependentă de regimul de exploatare a acumulărilor și de condițiile hidrologice din amonte, de pe teritoriul Ucrainei. Printre soluțiile propuse se numără refacerea afluenților de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlăturarea unor baraje de pe cursurile de apă din Moldova și extinderea suprafețelor împădurite. O atenție deosebită este necesară totuși pe segmentul Naslavcea–Otaci, peste 20 de kilometri, afectat de scăderea debitelor și de procesul de înămolire. De asemenea, Chișinăul și Kievul ar trebui să reexamineze regulamentul de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean, în special în ceea ce privește hidrocentrala nr. 2 din zona Naslavcea. Construit inițial ca baraj, obiectivul a fost cedat integral părții ucrainene în 2010, în urma unui acord încheiat în perioada Guvernului condus de Vlad Filat. Ulterior, energeticienii ucraineni au instalat generatoare în acest baraj pentru producerea energiei electrice. Exploatarea Complexului Hidroenergetic Nistrean, cel mai mare din Europa și al patrulea ca mărime din lume, și efectele acesteia asupra regimului de curgere a apei și a sedimentelor rămân subiecte importante pentru cooperarea dintre cele două state.
Criza actuală arată că securitatea apei nu poate fi tratată doar prin intervenții de urgență. Protejarea Nistrului presupune coordonare bilaterală, investiții în infrastructură și măsuri de refacere a ecosistemelor, într-un context în care seceta și presiunea asupra resurselor de apă afectează tot mai mult comunitățile de pe ambele maluri ale frontierei.
