Din 2014, de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, până în 2022, procesul de integrarea europeană a Chișinăului a fost ținut pe loc de abordarea politică a Bruxelles-ului care mergea pe ideea ca statelor din Parteneriatului Estic să nu să li se acorde perspectivă europeană. Invazia brutală a Rusiei în Ucraina a determinat schimbarea de către UE a paradigmei extinderii.
Într-o perioadă foarte scurtă, Republica Moldova, alături de Ucraina, a primit statutul de țară candidat și a deschis oficial negocierile de aderare cu UE (deși negocierile propriu-zis încă urmează să înceapă). Începând cu anul 2023, Chișinăul este supus evaluării tehnice anuale din partea Bruxellesului privind gradul de pregătire pentru aderare prin elaborarea de către Comisia Europeană a pachetului de extindere, în care sunt elucidate progresele (sau regresele) înregistrate de țările candidate și potențial candidate, care doresc să devină membre ale Uniunii Europene.
Ce este Pachetul de Extindere?
Aderarea la Uniunea Europeană de către un stat candidat este un proces bazat pe merite, în timpul țările statele trebuie să se alinieze la valorile și legislația UE. Negocierile de aderare poartă caracter tehnic, ele fiind structurate pe 35 de domenii de politică, numite capitole, care la rândul lor sunt grupate în clustere. În total, sunt șase clustere: 1) elemente fundamentale; 2) piața internă; 3) competitivitate și creștere incluzivă; 4) agenda verde și conectivitatea sustenabilă; 5) resurse naturale, agricultură și coeziune; 6) relații externe. Două capitole sunt în afara clusterelor: 1) instituții și 2) alte aspecte. Suplimentar, sunt evaluate în afara capitolelor criteriile economice, funcționalitatea instituțiilor democratice și reforma administrației publice. Astfel, trec prin evaluarea tehnică 40 de domenii.
Până la începerea negocierilor propriu-zis, fiecare stat trece prin faza procesului de screening, în cadrul căruia Comisia Europeană evaluează gradul de pregătire legislativă al țărilor candidate la începutul negocierilor de aderare. În urma screeningului, UE decide dacă satului candidat este pregătit să deschidă un anumit cluster și capitolele acestuia. Dacă un capitol este deschis, statul candidat trebuie să îndeplinească criteriile relevante pentru ca acesta să fie provizoriu închis. Când toate capitolele sunt provizoriu închise de către un stat candidat, țara respectivă este considerată gata să adere, ea urmând să semneze și să ratifice un tratat de aderare cu toate statele membre ale Uniunii Europene.
La momentul dat, Uniunea Europeană poartă negocieri de aderare cu șapte țări candidate: Albania, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Alte trei state sunt potențial candidate, însă cu negocieri de aderare încă nedeschise: Bosnia și Herțegovina, Georgia și Kosovo (a cărei statalitate nu este recunoscută de mai multe state europene).
Comisia Europeană publică anual Pachetul de Extindere – un document de strategie privind politica de extindere a UE și rapoarte detaliate de monitorizare a progreselor înregistrate de fiecare țară candidată și potențial candidată la aderare. În Pachetul de Extindere din anul 2023, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și acordarea statutului de țară candidată Georgiei, cu condiția ca aceasta să îndeplinească anumite condiții.
Evaluarea este realizată de către Comisia Europeană reieșind din două criterii de bază – nivelul general de pregătire și progresul realizat în ultimul an. Primul criteriu are cinci nivele: 1) incipient; 2) anumit nivel; 3) moderat; 4) bun și 5) avansat. Între ele existe patru subnivele intermediare. Al doilea criteriu, progresul pe ultimul an, este măsurat reieșind din cinci tipuri de evoluții: 1) fără progres/regres; 2) progres limitat; 3) unele progrese; 4) progrese bune și 5) progrese substanțiale.
Republica Moldova este la jumătate de drum
Concluzia principală a Raportului de extindere privind Republica Moldova este că „în contextul amenințărilor hibride continue și al încercărilor de destabilizare a țării, Moldova a avansat semnificativ pe calea aderării, finalizând cu succes procesul de evaluare”. De asemenea, „Comisia consideră că Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru a deschide clusterele: unul (fundamente), șase (relații externe) și doi (piața internă). Comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească, de asemenea, condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și depune eforturi pentru a se asigura că Consiliul este în măsură să avanseze deschiderea tuturor clusterelor înainte de sfârșitul anului” (curent, n.a.).
Republica Moldova în dialogul cu Uniunea Europeană și-a fixat drept obiectiv ca să încheie provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028. La conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, premierul Alexandru Munteanu a reiterat că obiectivul Chișinăului este ca finalizarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE să fie realizată până la sfârșitul anului 2027, pentru ca în 2028 statul nostru să fie pregătit de semnarea tratatului de aderare.
Dacă e să ne uităm la primul criteriu de evaluare al Uniunii Europene – nivelul general de pregătire, – atunci ceea ce și-au propus autoritățile moldovenești este un obiectiv extrem de ambițios. Luate pe cele cinci nivele, 4 capitole sunt la faza incipientă și un anumit nivel, 19 capitole – anumit nivel, 5 capitole – în un anumit nivel și moderat, 9 capitole – nivel moderat, 1 capitol – între nivel moderat și bun și 2 capitole – nivel bun. Per general, scorul general acumulat de Republica Moldova este 2,38 (din 5), doar la 12 capitole reușind să se ajungă la jumătate (sau peste) din necesarul pentru ca un capitol să fie închis. Altfel spus, Republica Moldova este aproximativ la jumătate din drumul de aderare la UE.
În același timp, nu putem să nu scoatem în evidență saltul calitativ făcut de către statul nostru în ultimul an. În raportul de extindere din 2024, Republica Moldova atesta un nivel moderat la 4 capitole și între un nivel moderat și bun doar la 1 capitol. Restul capitolelor erau sub aceste nivele. În anul 2025, Republica Moldova a făcut progrese pe toate capitolele, fără excepții. La 21 de capitole au fost făcute unele progrese, la 18 capitole – progrese bune, iar la 1 capitol a fost făcut progres substanțial, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere în ultimul an dintre toate statele care sunt în proces de aderare la Uniunea Europeană.
Cele mai mari progrese au fost făcut la capitolul 29 (Uniunea vamală), capitolul 31 (Politică externă, de securitate și apărare), ambele ajungând la un nivel bun de pregătire. Între un nivel bun și moderat este capitolul 15 (Energie). Cel mai slab nivel (incipient și un anumit nivel) îl avem la subcapitolul Capacitatea de a concura pe piața UE, la Prevederi financiare și bugetare (capitolul 22), la Agricultură și dezvoltare rurală (capitolul 11) și la Mediul înconjurător și schimbările climatice (capitolul 27).
Concluzii
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au reconfirmat voința politică a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, care, la rândul său, manifestă deschidere pentru a primi noi membri. În următorul ciclu legislativ, Republica Moldova se va afla la faza tehnică a relației cu UE care pentru succesul procesului de aderare a Chișinăului va fi una hotărâtoare.
Pentru a reuși până la finele anului 2027 să încheie negocierile tehnice de aderare, Republica Moldova trebuie să treacă prin schimbări fulgerătoare de modernizare a instituțiilor sale, iar legislația europeană adoptată de către autoritățile moldovenești urmează să producă și efecte practice, nu doar să fie votată pe hârtie. Viteza de aderare a Republicii Moldova din anul 2025 a fost a fost una bună, ea urmând a fi menținută în continuare de către guvernul de la Chișinău pentru ca statul nostru să-și realizeze obiectivul de aderare propus.
Totodată, succesul anului 2025 nu trebuie „să ne îmbete”, pentru că Republica Moldova a implementat partea tehnică incipientă, care este cea mai facilă. Greul încă urmează să vină. Or, pentru a obține succes în negocieri statul va avea nevoie de mulți angajați bine pregătiți, pe care autoritățile moldovenești vor trebui să-i identifice în regim alert. Și, desigur, guvernul de la Chișinău va avea nevoie de o strategie de negocieri bine structurată și realistă fără de care obiectivul integrării va fi greu de atins.
