Veaceslav Platon a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) litigiul împotriva Republicii Moldova după ce a reclamat că în timpul detenției sale i-a fost refuzată asistența medicală și întâlnirile cu membrii familiei sale. Regiunea transnistreană primește totuși gaze din partea Moldovagaz în cantitate limitată care îi asigură volumul necesar de electricitate. Partidul lui Vasile Costiuc a atacat în instanță sancțiunile pentru care a fost lipsit de alocații de la stat și a obținut câștig de cauză. Acestea sunt evenimentele săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Ce anume a câștigat Platon la CEDO?
CEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să îi plătească controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, 17.600 de euro pentru perioada detenției sale în 2016–2020 la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Înalta Curte a constatat că autoritățile de la Chișinău i-au refuzat deținutului asistența medicală, dreptul la căi de recurs și dreptul la viață familială prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Platon a reclamat că a fost supravegheat permanent de angajații detașamentului „Pantera”, care intrau oricând în cameră, îl insultau, refuzau să trimită solicitările sale medicale și i-au limitat vizitele membrilor familiei sale. În iulie 2016, Platon a fost reținut în Ucraina, la solicitarea autorităților Republicii Moldova, fiind acuzat de implicare într-o schemă de spălare de bani în valoare de 800 milioane de lei prin Banca de Economii. Ulterior, el a fost extrădat în Republica Moldova și condamnat la 18 ani de închisoare pentru fraudă bancară și spălare de bani. În iunie 2020, Platon a fost eliberat din detenție după ce procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo, a solicitat suspendarea executării pedepsei. Ulterior, în octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general privind inițierea procesului de revizuire a dosarului său penal. Această revizuire a dus la achitarea sa în iunie 2021. La scurt timp după achitare, el a părăsit Republica Moldova, dar a fost dat în căutare internațională, într-un alt dosar penal.
„O consecință a regimului oligarhic și a statului capturat”
Ministerul Justiției a ținut joi să precizeze că hotărârea CEDO are la bază acțiuni și circumstanțe distincte petrecute în 2017, subliniind că dosarul respectiv se referă la insuficiența acordării asistenței medicale și a numărului vizitelor de familie, în două situații individuale care au avut loc în 2017. Responsabilii de domeniul justiției au afirmat de asemenea că constatările CEDO reprezintă o consecință a regimului oligarhic și a statului capturat (2016-2019), atunci când sistemul de justiție era subordonat intereselor politice. Între timp, după căderea regimului Plahotniuc, aceste probleme legate de condițiile de detenție în penitenciarele din Republica Moldova au fost ameliorate.
Ministerul a precizat că Veaceslav Platon s-a adresat la CEDO și în legătură cu condițiile materiale de detenție, încălcarea dreptului la apărare, obstacolele în comunicarea cu avocații și lipsa unei ședințe publice referitoare la arestarea preventivă, dar toate aceste pretenții au fost respinse. Pe 18 iulie 2021, din cauza acțiunilor procurorei Mirandolina Sușițcaia, Veaceslav Platon a reușit să fugă în Marea Britanie. În prezent, autoritățile britanice examinează solicitarea de extrădare remisă de Republica Moldova. Afaceristul este cercetat în dosarul „Laundromat”. El este acuzat de organizarea și conducerea unei organizații criminale; organizarea pronunțării cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii; organizarea abuzului de serviciu în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale; organizarea fabricării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false săvârșite de două sau mai multe persoane și organizarea spălării banilor de o organizație criminală.
Asistența financiară din partea UE pentru Transnistria rămâne valabilă
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat că problemele privind asigurarea cu gaze a malului stâng al Nistrului au fost provocate de schimbarea agentului de plată, de câteva ori în ultimul an. Toate problemele sunt legate de faptul că Rusia nu poate să facă plata din cauza sancțiunilor internaționale. Cu toate acestea, oficialul a subliniat că regiunea este asigurată parțial cu volumele necesare. El a spus că, pe parcursul a ultimelor zile, pe malul stâng al Nistrului ajungeau aproximativ 1,2-1,5 milioane de metri cubi, ceea ce îi permite administrației separatiste să genereze aproximativ 89-95 de megawați-oră de energie electrică. Ministrul a relatat că sistemul de monitorizare a rețelei de transport de la Moldelectrica indică o generare crescută la Hidrocentrala de la Dubăsari. „Deci, au crescut producția la Dubăsari și au producție limitată la volumul disponibil de gaz”, a subliniat el la TVR Moldova. În cazul în care Rusia va refuza să plătească pentru furnizarea de gaze în regiunea transnistreană, ministrul a afirmat că rămâne valabilă asistența UE în valoare de 60 de milioane de euro oferită în februarie 2024. Tiraspolul a respins atunci oferta UE și a preferat banii Federației Ruse.
Pe 4 februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice până la mijlocul lunii aprilie, însă pentru a beneficia de acest suport i-au fost impuse câteva condiții: să asigure respectarea drepturilor și libertăților omului; să elaboreze un plan acceptat de Guvernul Republicii Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune, inclusiv să excludă din pachetul de sprijin consumatorii industriali cu consum mare de energie.
Ministrul Junghietu a amintit că pentru Gazprom există alternativa de a transporta gaze în Republica Moldova prin Turkstream și Conducta Transbalcanică. Trebuie subliniat că Rusia acceptă posibilitatea de transport prin Conducta Transbalcanică. Singura condiție pe care o impune Gazprom este achitarea de către autoritățile moldovenești a pretinsei datorii de 709 milioane de dolari pentru consumul malului drept al Nistrului, condiție respinsă de autoritățile de la Chișinău care nu recunosc această datorie.
Partidul lui Vasile Costiuc se bucură în continuare de alocații de la stat
Curtea de Apel Centru a anulat miercuri hotărârea Comisiei Electorale Centrale care prevedea lipsirea de alocații de stat a Partidului „Democrația Acasă” a lui Vasile Costiuc pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025. Magistrații au anulat probele prezentate de Inspectoratul Național de Investigații care se bazează pe manipularea rețelelor sociale, fiind folosit în acest sens mecanismul descris în raportul publicației Expert Forum România (EFOR).
„Curtea de Apel Chișinău a admis parțial acțiunea noastră și a stabilit că sancțiunea este prea gravă pentru pretinsa abatere. Prin urmare, această hotărâre a Comisiei Electorale Centrale în partea lipsirii de alocații de la bugetul de stat a fost casată. Noi vom contesta la Curtea Supremă de Justiție. Considerăm că am fost sancționați de două ori pentru aceleași fapte. Noi vorbim despre existența a trei hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, care se bazează exclusiv pe aceleași fapte”, a declarat avocatul Partidului „Democrația Acasă”.
