Cu una dintre cele mai mici armate din Europa raportată la numărul de populație, Republica Moldova își propune să-și consolideze capacitățile de apărare prin majorarea efectivului Armatei Naționale, în contextul amenințărilor de securitate din regiune. În paralel, Chișinăul avansează în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce a primit invitația de a prezenta pozițiile de negociere pentru încă două clustere. Consolidarea securității naționale și pașii Republicii Moldova spre integrarea europeană sunt două dintre subiectele pe care le analizăm astăzi în Sinteza Săptămânii la Veridica.
Comuniștii, cei mai mari „patrioți”, au redus armata aproape la jumătate
Armata Națională a Republicii Moldova își va majora efectivul în contextul amenințărilor de securitate din regiune. Proiectul a fost aprobat joi de Parlament, într-o ședință cu ușile închise, pentru că documentul conține secrete de stat. Autoritățile nu au precizat cu câți militari va fi suplimentat efectivul. Proiectul nu a fost susținut de socialiști, reprezentanții Partidului Democrația Acasă, și comuniști. În perioada de guvernare a Partidului Comuniștilor (2001-2009), a autodeclaraților „patrioți”, efectivul armatei a fost redus cu 2.000 de militari – de la 8.500 la 6.500, câți există în prezent.
Deși deciziile adoptate joi de legislativ au fost secrete, Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru 2024–2034 arată că, în prezent, Republica Moldova are una dintre cele mai mici armate din Europa raportată la numărul populației. De la proclamarea independenței, Republica Moldova și-a redus constant numărul de militari. La începutul anului 1994, Forțele Terestre ale Armatei Naționale aveau 9.800 de militari, organizați în trei brigăzi de infanterie motorizată, o brigadă de artilerie și un batalion de cercetare. În 1999, Parlamentul a aprobat o structură generală a Armatei Naționale și a instituțiilor Ministerului Apărării cu 8.500 de militari. În 2001, în perioada de guvernare a PCRM, efectivul a fost redus la 7.200, în 2003 – la 6.800, iar în 2007 – la 6.500 de militari. Reducerea nu s-a oprit însă aici. Începând cu 2012, efectivul total al Forțelor Armate (care, pe lângă Armata Națională, include și alte instituții de forță)) s-a diminuat cu aproape 6.000 de militari, ca urmare a reformării și demilitarizării unor structuri, inclusiv a fostelor Trupe de Grăniceri, reorganizate în Poliția de Frontieră, precum și a reducerii efectivului de carabinieri.
Astfel, comparativ cu 1999, efectivul Forțelor Armate s-a redus cu aproape 8.000 de militari. În contextul actual de securitate, Strategia națională de apărare consideră necesară creșterea numărului militarilor pe timp de pace, pentru ca armata să poată face față misiunilor care îi revin. Potrivit documentului, bugetul pentru apărare urmează să crească treptat, astfel încât până în 2030 să ajungă la 1% din PIB. După declanșarea războiului din Ucraina, alocările pentru apărare au crescut de la 0,39% din PIB în 2022 la 0,55% în 2023. Aproximativ 70% din această creștere a fost direcționată către modernizarea armatei. În paralel, Republica Moldova a valorificat sprijinul oferit de partenerii externi, inclusiv prin cooperarea bilaterală, precum și prin programele de asistență ale Uniunii Europene și NATO. La sfârșitul anului 2024, conform datelor Globalfirepower, la nivel mondial, Republica Moldova, ca putere militară, ocupa locul 144 din 145. În prezent, la distanță de aproape doi ani, Republica Moldova se situează pe locul 136, urcând nouă poziții. Georgia, care se confruntă cu provocări similare, se situează pe locul 95. România se situează pe treapta 52, iar Ucraina – pe 20. Clasamentul este condus de SUA și urmat de Rusia.
Republica Moldova se declară pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri
Republica Moldova este pregătită să deschidă celelalte patru grupuri de capitole în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce a primit invitația de a prezenta pozițiile de negociere pentru clusterele 2 – „Piața internă” și 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”. Anunțul a fost făcut de Președinția Republicii Moldova după o discuție telefonică dintre șefa statului Maia Sandu și președintele Consiliului European, António Costa, cu o săptămână înaintea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie a.c.
În acest an, Republica Moldova a deschis deja clusterele 1 – „Fundamente” și 6 – „Relații externe”. După deschiderea grupurilor 2 și 3, pentru care Moldova a fost anunțată în această săptămână să își prezinte pozițiile, ar mai rămâne de parcurs clusterele 4 – „Agenda verde și conectivitate durabilă” și 5 – „Resurse, agricultură și coeziune”.
Acest fapt a fost posibil după ridicarea blocajului Budapestei. Potrivit presei din Ungaria, autoritățile maghiare au ridicat miercuri blocajul asupra următoarei etape a negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Budapesta blocase anterior procedura, condiționând-o de adoptarea de către Kiev a unei legi care să consolideze drepturile educaționale și culturale ale minorității maghiare din Transcarpatia. Decizia Ungariei are implicații directe și pentru Republica Moldova, deoarece procesele de aderare ale celor două state candidate sunt strâns legate. Blocarea de către Budapesta a procedurii pentru Ucraina a întârziat, astfel, și avansarea Moldovei către deschiderea clusterelor 2 și 3.
Scrisorile prin care Consiliul UE solicită Ucrainei și Republicii Moldova să-și prezinte pozițiile de negociere sunt un pas formal care precede deschiderea clusterelor. Dacă Ucraina adoptă luni, potrivit acordului convenit la nivel de experți, legea privind drepturile minorităților, deschiderea oficială a celor două clustere – 2 și 3 – ar putea avea loc marți, la conferința interguvernamentală. Și dacă nu? În cazul unei decizii pozitive, pentru Republica Moldova, acest lucru ar permite deblocarea unei etape similare. Chișinăul a primit deja invitația să își prezinte pozițiile de negociere pentru clusterele 2 și 3. După clusterele 2 și 3, pentru Moldova ar mai rămâne de deschis doar clusterele 4 și 5 – agricultura și mediul, cele mai dificile.
Totuși, acordul dintre Budapesta și Kiev nu este încă definitiv. Parlamentul ucrainean trebuie să adopte legea privind drepturile minorităților, iar obținerea unei majorități stabile în Rada rămâne dificilă. Ungaria a transmis însă prin decizia de miercuri un semnal că este pregătită să-și ridice veto-ul dacă această condiție este îndeplinită.
Ce înseamnă „integrarea treptată”?
Comisia Europeană a prezentat pe 6 octombrie un set de propuneri prin care vrea să pregătească Uniunea Europeană pentru primirea unor noi membri. Sunt vizate în special Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. Asta nu schimbă decizia de admitere a Moldovei în UE și nici calendarul de aderare. Este mai degrabă o pregătire a UE pentru momentul în care țările candidate vor ajunge la etapa aderării.
Moldova este pusă explicit în grupul țărilor considerate „fruntașe” în procesul de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina. Moldova încearcă să deschidă toate cele șase clustere de negociere, dar după aceea urmează negocieri tehnice complexe, închiderea capitolelor și îndeplinirea criteriilor de aderare. Comisia propune ca țările candidate să poată fi integrate treptat în anumite politici și programe europene înainte de a deveni membre cu drepturi depline. De exemplu, Republica Moldova ar putea avansa mai devreme în sectoare precum: energie, transport, digitalizare, apărare și alte programe și sectoare ale pieței europene. Pentru fiecare domeniu, Moldova ar trebui să îndeplinească anumite condiții și să se alinieze politicilor UE.
Războiul din Ucraina a schimbat și perspectiva UE asupra extinderii. Invazia rusă din 2022 a dat procesului de extindere o dimensiune de securitate mult mai puternică. De aceea, Bruxellesul discută acum nu doar despre cum să primească noi membri, ci și despre cum să adapteze instituțiile și bugetul UE la o Uniune mai mare. Iar aici Moldova este indirect avantajată. Procesul de aderare al Ucrainei și cel al Moldovei sunt strâns legate politic, inclusiv în ceea ce privește deschiderea clusterelor de negociere.
Comisia propune și o măsură nouă. Un stat membru nou ar putea să-și piardă temporar dreptul de vot în UE în primii 15 ani de la aderare dacă se îndepărtează de valorile europene. Este o propunere menită să-i liniștească pe actualii membri ai UE, care se tem că extinderea ar putea aduce noi probleme legate de statul de drept sau democrație. Această măsură nu înseamnă că Moldova ar urma să intre în UE cu drepturi limitate. Este doar o propunere a Comisiei, care trebuie aprobată de cele 27 de state membre.
Prin urmare, UE începe să se pregătească pentru o nouă extindere, iar Republica Moldova este considerată una dintre țările aflate în prima linie a procesului, alături de Ucraina, Albania și Muntenegru. Bruxellesul propune inclusiv integrarea treptată a statelor candidate în politici și programe europene înainte de aderarea propriu-zisă.
