Noul parlament are șase fracțiuni, un număr record. Acestea sunt: PAS – 55 de mandate (în pofida declarațiilor anterioare, foștii membri ai Platformei Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău și Stela Macari, fac parte din fracțiunea PAS); PSRM – 17 mandate; PCRM – 8 mandate (prin separarea comuniștilor Blocul „Patriotic” s-a destrămat); Blocul „Alternativa” – 8 mandate; Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” – câte 6 mandate fiecare. Fostul membru al Blocului „Patriotic”, președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a rămas deputat neafiliat. Cum era de așteptat, președinte al Parlamentului a fost reales Igor Grosu, liderul PAS.
Un parlament cu o opoziție mult mai vocală și populistă
Noul parlament, pe de o parte, reprezintă o continuitate a precedentului legislativ. Pe de altă parte, vine și cu multe aspecte noi. Continuitatea în legislativ este reprezentată de către fracțiunea PAS care, deși a pierdut 8 mandate, oricum deține majoritatea, ceea ce îi permite să asigure stabilitatea în actul guvernării.
O parte din opoziție s-a regăsit și în actualul legislativ. Este vorba despre socialiști și comuniști, care în parlamentul trecut au avut 32 de mandate, formând atunci o singură fracțiune, nu două ca acum. Celelalte trei fracțiuni din opoziție sunt formate din partide care pentru prima dată au acces în legislativ. Spre deosebire de majoritate, opoziția este pestriță, multicoloră. Fiecare din aceste formațiuni va dori să se afirme cu orice scop, de aceea este de așteptat ca în parlamentul nou ales să avem multe declarații incendiare și mult populism.
În comparație cu parlamentul trecut, în actualul legislativ nu îl avem pe Șor reprezentat direct, pentru că între-timp Partidul „Șor” a fost scos în afara legii, iar partidele asociate direct cu el au avut interdicție de a participa la alegeri. Asta nu înseamnă că „grupul Șor” nu va avea influența asupra unor fracțiuni parlamentare sau politicieni. PCRM, în ultimii ani, a reprezentat în parlament, mai degrabă, interesele „grupului Șor” decât pe cele ale Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Deputatul neafiliat, Vasile Tarlev, este președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune suspectată că ar face parte din proiectele politice ale acestui grup.
Marea deficiență a parlamentului trecut a fost că în el nu existat nici un fel de dialog între majoritate și opoziție. PAS poate fi criticat pentru lipsa dorinței de o comunica cu opoziție (și cu societatea), dar adevărul este că în legislativul trecut majoritatea parlamentară nici nu avut cu cine comunica. BCS a reprezentat interesele geopolitice ale Rusiei în Republica Moldova, iar fostul Partid „Șor” pe cele ale grupurilor oligarhice care, până la urmă, și-au dat mâna, ghidate de Moscova, pentru a opri cursul european al Chișinăului.
În mod firesc, într-o demonstrație există o competiție constructivă și dialog politic în parlament între majoritate și opoziție. Mai ales, în cazul în care este vorba de interesul național în realizarea proiectului de țară, cum este acum integrarea europeană pentru Republica Moldova. În legislativul trecut, din cauză că nu a existat un dialog politic normal, au avut de pierdut ambele părți. Majoritatea, pentru că legile adoptate au avut de suferit sub aspect calitativ. Opoziția, pentru că nu a fost reprezentată în procesul de elaborare a legilor.
În noul parlament există șanse că lucrurile parțial să se schimbe. Cu socialiștii și comuniștii, probabil, nu se va putea dialoga. S-a văzut deja de la prima întrunire a noului legislativ. În ceea ce privește celelalte trei fracțiuni din parlament, rămâne de văzut. Blocul „Alternativa” și Partidul „Democrația Acasă” se declară proeuropene, dar aceste formațiuni trebuie să ne convingă că ele într-adevăr sunt proeuropene. Partidul Nostru se declară pentru neutralitate geopolitică, dar afirmă că va susține toate inițiativele îndreptate spre interesele oamenilor.
Apariția în noul parlament a unui „mijloc” politic format din Blocul „Alternativa”, Partidul „Democrația Acasă” și Partidul Nostru creează ipotetică posibilitate de a lega un dialog între majoritate și opoziție. Pentru început, inițiativa trebuie să vină de la majoritate către opoziție. Deși nu există certitudine că opoziția îi va veni în întâmpinare, dar puterea trebuie să încerce pentru s spori reprezentativitatea și calitatea actului legislativ în noul parlament.
Prioritățile noului parlament
Prioritatea „zero” a noului legislativ va fi procesul de negocieri privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Nu în zadar, parlamentul de legislatura a XII-ea deja a fost etichetat în spațiul public de către adepții cursului european drept „parlamentul integrării europene”. Totuși, vor trebui trasate câteva direcții clare.
În primul rând, asigurarea și sporirea securității Republicii Moldova într-un context regional complicat, cu interferențe masive ale Rusiei, prin acțiuni hibride, în viața politică internă a statului nostru. În al doilea rând, continuarea reformei justiției începută în legislativul trecut, care trebuie dusă până la capăt pentru a se ajunge la o justiție funcțională, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru orice stat care vrea să adere la Uniunea Europeană.
Partidul de guvernământ a anunțat că trebuie realizate și alte reforme pentru succesul integrării Republicii Moldova în UE. Prima dintre ele se referă la dezvoltarea economică. Despre intenția noii-vechi guvernări de a pune accentul pe reformele în economie vorbește și profilul primului ministru desemnat, Alexandru Munteanu, care va conduce viitorul cabinet de miniștri. O altă reformă pe care urmează să o implementeze noul parlament este cea teritorial-administrativă, care a fost de-a lungul timpului evitată de mai multe guvernări, dar care este vitală în procesul de integrare europeană.
Cu certitudine, în procesul de integrare în UE vor apărea o serie de alte domenii cheie necesare pentru asigurarea succesului negocierilor de aderare, cum ar fi agricultura și mediul, domenii foarte importante și complicate pentru orice stat din estul Europei care au aderat la spațiul comunitar în ultimii 20 de ani. O altă prioritate, care se conturează tot mai mult în contextul geopolitic regional, de care următorul legislativ va fi nevoit să se ocupe, o va reprezenta reintegrare teritorială a Republicii Moldova.
De la 1 ianuarie 2025, odată cu decizia Ucrainei de a stopa tranzitul de gaze rusești spre Europa, modelul economic al entității separatiste din stânga Nistrului, care se baza pe gazele din Rusia pe care nu le plătea, și-a demonstrat lipsa de sustenabilitate. În condițiile unei izolări externe a regiunii transnistrene, inclusiv de către Rusia, Chișinăul trebuie să aibă o viziune clară a relației cu Tiraspolul, în conformitate cu care parlamentul de la Chișinău să adopte decizii chibzuite pentru a întoarce acest teritoriu în câmpul constituțional al Republicii Moldova. În mod cert, integrarea europeană, cu toate avantajele sale pentru cetățeni, poate facilita procesul de reintegrare a țării.
O altă prioritate care trebuie să preocupe noul legislativ este integrarea deplină în societatea moldovenească a minorităților etnice, mulți reprezentanți ai cărora, după aproape 35 de independență, nu împărtășesc încă valorile statului Republica Moldova. În mod special, acest lucru se referă la comunitatea găgăuză. Pe termen scurt, autoritățile moldovenești trebuie să scoată regiunea autonomă găgăuză de sub influența „grupului Șor”, care este folosit de către Moscova pentru a tensiona relația dintre Comrat și Chișinău. Pe termen mediu, prioritară ar trebui să devină concentrarea etniei găgăuze pe conservarea particularităților sale cultural-lingvistice prin derusificare și integrarea în societatea moldovenească prin studierea limbii române.
Concluzii
Mandatul parlamentului de legislatura a XII-ea va fi unul mai complicat în comparație cu cel anterior. Majoritatea pentru PAS nu mai este atât de confortabilă, dar și complexitatea politică a opoziției a crescut. Spre deosebire de legislativul trecut unde opoziția a lipsit practic cu desăvârșire, acum ea va fi una vocală și dornică de afirmare. Va fi mai bătăioasă, de aceea și calitatea actului legislativ trebuie să crească, iar majoritatea parlamentară să-și ridice activitatea legislativă la un nivel calitativ mai înalt.
Pe lângă relația cu opoziția, actualul mandat va fi mai complicat pentru PAS, deoarece va trebui să livreze rezultate concrete în ceea ce privește două aspecte esențiale: 1) deschiderea și închiderea capitolelor în procesul de negociere cu UE; 2) creșterea bunăstării oamenilor, condiție primordială pentru guvernare dacă vrea să aibă susținerea cetățenilor în procesul de integrare europeană. În plus, nu trebuie uitat de Rusia, care a suferit un eșec usturător la 28 septembrie a.c., dar asta nu înseamnă că Moscova a cedat deja și va lăsa Chișinăul să se integreze în liniște în UE.
