Prioritatea sesiunii este armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Conform Programului legislativ al Parlamentului pentru anul curent, prioritatea acestei sesiuni este armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.
Codul prevede măsuri împotriva traseismului politic și că limba de lucru în Parlament este limba română.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Parlamentul are pe agendă 37 de proiecte, majoritatea legate de aderarea la UE.
Legislativul ar putea reveni în sesiune pentru a accelera adoptarea unor proiecte necesare procesului de integrare europeană.
Nu știu cum vouă, dar mie, stimați cititori, îmi lipsesc comentariile Mariei Zaharova, după ce Putin a eliminat din campania electorală parlamentară din Rusia singurul partid – Iabloko - care pledează „pentru pace și libertate”, cerând oprirea războiului din Ucraina.
PAS propune redefinirea dezinformării în Codul serviciilor media audiovizuale.
Pe ordinea de zi se află și implementarea proiectului „Livada Moldovei II”.
Oraganizația invocă nerespectarea termenelor de consultare publică, publicarea tardivă a documentelor și aprobarea unor rapoarte parlamentare chiar în ziua dezbaterii în plen.
Bucureştiul va primi de la Uniunea Europeană aproape 17 miliarde de euro, destinaţi apărării.
Parlamentul examinează un proiect care extinde implicarea cetățenilor în procesul decizional.
Armata și Biserica au, în continuare, cea mai bună imagine în percepția publică.
Legea salarizării unitare în sectorul bugetar, contestată vehement de sindicate, nu e pe ordinea de zi, fiindcă partidele din fosta coaliţie guvernamentală, declarat pro-occidentală, nu au ajuns la un acord asupra formei finale.
Până în prezent, Convenția a fost semnată de circa 40 de state membre ale Consiliului Europei, de Canada și Uniunea Europeană.
Noul Cabinet de miniștri va depune jurământul miercuri dimineață, la Președinție, în fața președintei Maia Sandu.
Programul lui Vasile Tofan, prezentat în Parlament: reforme, investiții și o nouă direcție pentru R. Moldova.
Următoarea ședință de judecată este programată pentru luna septembrie.
Ședința plenară este programată pentru ora 11:00.
Candidatul la funcția de prim-ministru va merge, marți, 21 iulie, în Parlament, împreună cu echipa de miniștri, pentru a prezenta programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al deputaților.
Documentul redefinește modul în care funcționează Legislativul și rolul acestuia în procesul de integrare europeană.
Biroul permanent al Parlamentului a stabilit pentru marți, 21 iulie, ședința plenară pentru a examina Programul de activitate al Guvernului și a acorda votul de încredere noului Cabinet de miniștri. Ședința va începe la ora 11:00.
Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina a fost semnată la Haga, pe 16 decembrie 2025.
Protecția datelor, energia și infrastructura de irigații, pe agenda Legislativului.
Proiectul de lege privind consolidarea mecanismului de protecție în domeniul avertizărilor de integritate a fost votat în prima lectură de Parlament.
Parlamentul a înregistrat un proiect de lege privind recunoașterea foametei din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității.
Deputatul PAS a invocat „responsabilitatea” pentru situația creată în jurul întreprinderii de stat MoldATSA.
Criza politică din România, care durează de pe 5 mai, afectează și ritmul proiectelor comune.
Stocurile de urgență vor fi constituite de Entitatea centrală de stocare și de importatorii de produse petroliere în mod egal.