La 6 decembrie 2024, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din România, în care urmau să se confrunte candidatul de extremă dreapta, populistul cu simpatii pro-ruse, independentul Călin Georgescu și pro-europeană Elena Lasconi, reprezentanta USR, Curtea Constituțională a României a decis, în unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și reluarea în integralitate a procesului de alegere a șefului statului.
Decizia, fără precedent de altfel, a fost luată după ce Consiliul Suprem de Apărare al Țării a desecretizat la 4 decembrie mai multe documente clasificate, furnizate de serviciile de informații și de securitate românești, în care se demonstrează că în spatele lui Georgescu ar sta Federația Rusă, acțiunile căreia, prin intermediul platformei online TikTok, au influențat în mod major scrutinul prezidențial din România.
Provocări puse la cale de către actori pro-ruși
Decizia Curții Constituționale a fost criticată dur, în scurt timp după anunțarea ei, de către Elena Lasconi, care a calificat-o „ilegală”, „imorală”. Ea a declarat că „statul român a călcat în picioare democrația”. Și Călin Georgescu a criticat decizia Curții Constituționale (pe care a numit-o „o instanță mafiotă”), afirmând că a fost „victima unei lovituri de stat” și că această sentință a scos la iveală „regimul corupt” din România. Georgescu a mai spus că în decizia sa Curtea Constituțională ar fi fost presată să anuleze alegerile de către un grup de țări ale Uniunii Europene și NATO, din cauza dorinței acestora de a menține războiul din Ucraina.
În schimb, premierul României și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a susținut decizia Curții de a anula alegerile prezidențiale. El a considerat această decizie „singura soluție corectă” și a spus că procesul electoral trebuie reluat în condițiile în care rezultatul „a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. Ciolacu a cerut autorităților să desfășoare anchete riguroase în elucidarea acestui caz. Decizia adoptată de Curtea Constituțională a fost acceptată și de către PNL, care a chemat la respectarea ei, deoarece „aceasta a fost luată pe fondul acuzațiilor de ingerință în alegeri și afectării grave a procesului electoral”. În același timp, PNL a cerut „ca motivele care stau la baza deciziei să fie clar explicate”.
Inițial, „la cald”, în rândurile comentatorilor și experților politici, părerile au fost împărțite. Unui au atacat decizia Curții Constituționale a României. Alții, dimpotrivă, au susținut-o. Spiritele s-au mai calmat după ce au început să iasă la suprafață tot mai multe informații care confirmau că în spatele lui Georgescu ar sta o mașinărie de tehnologii politice rusească, inclusiv cu conexiuni în Republica Moldova. În această mașinărie rusească par a fi implicați oameni din „grupul Șor”.
Simultan cu aceste dezvăluiri au apărut informații despre legăturile suspecte ale lui Călin Georgescu cu personaje controversate. Bunăoară, în spațiul public au fost prezentate imagini de la o întâlnire secretă (negată de către Georgescu) care a avut loc sâmbătă, 7 decembrie 2024, între Călin Georgescu și Horațiu Potra și Eugen Sechila. La scurt timp de la această întâlnire, Potra (un fost mercenar în Africa, numit și „Prigojin de România”) și un grup de apropiați ai săi au fost reținuți de poliție în momentul în care se îndreptau către București, înarmați cu pistoale, arme albe și echipament militar. Se presupune că aceștia intenționau să provoace destabilizări în masă și acte de violență în rândurile protestatarilor veniți în Piața Universității din București. Organele de anchetă suspectează faptul că provocarea dezordinilor publice ar fi fost subiectul de discuție al întâlnirii secrete dintre Georgescu, Potra și Sechila.
Cazul României – discuții la nivel european
Cazul primului tur al alegerilor prezidențiale din România a provocat reacții la nivelul Uniunii Europene, în special modul în care anumiți actori din afara UE pot influența, prin intermediul platformelor online, alegerile din interiorul spațiului comunitar. Cu precădere, acest lucru se referă la platforma TikTok. Comisia Europeană a trimis, la 29 noiembrie a.c., o solicitare către TikTok, cerând platformei respective să ofere mai multe detalii cu privire la gestionarea riscurilor de manipulare a informațiilor.
În mod special, Comisia Europeană a solicitat TikTok să furnizeze informații detaliate cu privire la modul în care platforma a analizat și a atenuat riscul de exploatare neautentică sau automatizată a serviciului său și riscurile care decurg din sistemele sale de recomandare. Platforma TikTok trebuie să furnizeze informațiile solicitate până la 13 decembrie 2024. Pe baza evaluării răspunsurilor, Comisia va stabili dacă vor fi necesare măsuri suplimentare.
Comisia Europeană a emis și un „ordin de reținere” pentru TikTok, ordonând platformei să înghețe și să păstreze datele legate de riscurile reale sau previzibile pe care serviciul său le-ar putea prezenta asupra proceselor electorale și a discursului civic din UE. Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024 - 31 martie 2025.
Parlamentul European a audit-o la 3 decembrie a.c. pe Brie Pegum, directoarea globală de produs a TikTok privind rolul jucat de compania chineză în alegerile prezidențiale din România. În cadrul acestor audieri, Pegum a recunoscut că, deși înainte de scrutinul prezidențial din România TikTok ar fi identifica și eliminat 66 de mii de conturi false și 10 milioane de urmăritori falși, alte trei rețele cu sute de mii de conturi, dintre care cea asociată Sputnik cu 140 de mii de urmăritori, nu au fost blocate ulterior. Aceste trei rețele au fost ștersese abia la 29 noiembrie 2024, la cinci zile după primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Pegum a mai recunoscut existența unui cont cu 299 de mii de urmăritori, asociat partidului de extremă dreapta AUR.
Între timp, cele întâmplate la alegerile prezidențiale din România i-au determinat pe parlamentarii bulgari să investigheze influența Rusiei în procesele electorale din Bulgaria. Ei au venit cu inițiativa de creare a unei comisii parlamentare care să investigheze și elucideze influența rusă și în viața politică din Bulgaria, întrucât în alegerile prezidențiale din România a fost identificată o rețea de influență rusă care are legături și cu un grup de companii din Bulgaria. Mai exact, agenția digitală rusă care a condus campania lui Georgescu este conectată la peste 50 de companii bulgare, majoritatea din aceeași industrie, înregistrate în orașul Plovdiv și deținute de aceeași persoană. Parlamentarii de la Sofia mai suspectează faptul că propaganda rusă s-a infiltrat în Bulgaria prin intermediul finanțării din partea companiilor energetice afiliate Kremlinului.
Concluzii
Rezultatul turului I al legilor prezidențiale din România a provocat un adevărat șoc, atât în interiorul țării, cât și în exterior. Plasarea lui Călin Georgescu pe primul loc a fost total neașteptată, deoarece România era considerată unul dintre statele cele mai bine ancorate în instituțiile Uniunii Europene și NATO. La nivel politic se considera că celebrul „Acord (Declarație) de la Snagov” din 21 iunie 1995 rămâne de nezdruncinat. Totuși, falia suveranistă apărută pe continentul european în ultimii ani a ajuns și în societatea românească, lăsând urme mult mai adânci decât s-a așteptat. Acest fapt a fost speculat în mod abil, surprinzător pentru clasa politică românească lipsită de vigilență și depășită de provocările momentului, de către experții în tehnologii politice ruși, coordonați direct de la Kremlin. Partea bună este că instituțiile statului român, prin decizia Curții Constituționale, au reușit, în cele din urmă, să dea replică și să reziste acestui atac hibrid al Federației Rusă, ridicând subiectul interferenților hibride rusești în procesele politice și electorale din țările Europei, prin intermediului rețelelor sociale, la nivelul discuțiilor purtate și deciziilor adoptate de către instituțiile europene.
O eventuală victorie a lui Călin Georgescu ar fi afectat și Republica Moldova, care încearcă din răsputeri să se apropie de UE și care este împiedicată pe toate căile de către Federația Rusă să-și urmeze cursul său european. Victoria unui politician prorus în România ar fi izolat Chișinăul, pereclitând relația sa nu doar cu Bucureștiul, și cu Bruxelles-ul, deoarece singura frontieră pe care o are Republica Moldova cu UE este cea cu România.
