Fostul președinte și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, își demonstrează din nou loialitatea față de Moscova, într-un interviu pentru RIA Novosti în care preia și dezvoltă principalele falsuri promovate de propaganda rusă în și despre Republica Moldova, pornind de la unirea cu România, rusofobie, cauzele războiului din Ucraina și până la propriile dosare, în care acuză că e hăituit doar pentru că optează pentru relații bune cu Rusia.
Activist anticorupție carismatic și adversar ferm al invaziei rusești din Ucraina, omul a murit la vârsta de 47 de ani.
Pe front, trupele de invazie și-au accelerat avansul în ianuarie, cucerind aproape de două ori mai mult teritoriu decât în luna precedentă.
Ucraina a intrat în colaps economic total din cauza cursului ales de Zelenski, iar populația plătește nota prin datorii uriașe și scumpiri explozive, potrivit presei pro-Kremlin.
„Identitățile lor sunt cunoscute”, dar nu vor fi dezvăluite în acest moment – a precizat premierul Donald Tusk.
Dmitri Peskov, avertizează că Republica Moldova comite „o greșeală gravă” prin desemnarea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității naționale.
Cum refuză Găgăuzia să se dezvolte votând pentru partidele pro-Kremlin, cât câștigă deputații Adunării Populare a Găgăuziei și sentimentele eurosceptice ale reprezentantului Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei – acestea sunt subiectele care au fost abordate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Apropiat al președintelui Putin, Dmitri Kozak era un critic al războiul din Ucraina.
Ziarul de Gardă a continuat, sub acoperire, să urmărească cum funcționează „armata digitală a Kremlinului”.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Blocul Electoral Patriotic (BEP) a intrat oficial pe 18 august a.c. în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat demersul acestei alianțe.
Interferențele Kremlinului în viitoarele alegeri parlamentare sunt fără precedent. Președintele Maia Sandu a convocat în 30 iulie Consiliul Suprem de Securitate, la care au fost discutate măsurile de asigurare a integrității și securității procesului electoral din 28 septembrie.
În teren, luptele au continuat și cel puțin patru oameni au fost uciși.
Mitropolia Basarabiei acuză Mitropolia Chișinăului– structură afiliată Patriarhiei Moscovei – că participă activ la o campanie de dezinformare menită să submineze identitatea românească din R. Moldova.
Autorităţile de la Baku au acuzat poliția rusă că a recurs la execuții extrajudiciare, „pe motive etnice”, o acuzație pe care Moscova a respins-o.
Fundația pentru Sprijinirea și Protecția Drepturilor Compatrioților din Străinătate, cunoscută sub acronimul Pravfond, a aprobat finanțări în valoare totală de 42.500 de euro pentru jurnalista Elena Pahomova în 2024 și 2025.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Kremlinul și-a creat o rețea de mii de pagini generate automat doar pe Facebook pentru a deturna discursul public prin intermediul social media. Comunitatea „WatchDog.MD” a identificat 146 de pagini anonime afiliate oligarhului fugar Ilan Șor prin care acesta plasează reclame politice.
Pe fundalul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Rusia își intensifică retorica de divizare a societății moldovenești. Prin intermediul politicienilor pro-ruși, susținuți de oligarhii fugari, Kremlinul încearcă să transforme societatea civilă și presa independentă în dușmani ai poporului.
„Este un scuipat în fața istoriei, o batjocură și o rușine” - acuză partidul liberal de opoziție Iabloko, încă legal, dar devenit irelevant.
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc, în mod repetat, că au încălcat acest moratoriu, oricum fragil, care stipula că nici ucrainenii nu vor mai lovi infrastructura energetică rusească.
Kremlinul a condamnat miercuri arestarea guvernatoarei regiunii găgăuze din Republica Moldova, Evghenia Guţul, declarând că autoritățile de la Chișinău folosesc metode ale unui stat poliţienesc, în scopul neutralizării unei oponente a preşedintei Maia Sandu.
„Răspândeşte în mod regulat naraţiuni ale Kremlinului în timpul discursurilor sale publice” – acuză SBU.
Ministerul român de Externe subliniază că un stat agresor nu poate să dea lecţii de democraţie și amintește că Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani.
NATO rămâne un subiect tabu.
La mormântul lui au fost şi diplomați occidentali.
Purtătorul de cuvânt al președinţiei ruse, Dmitri Peskov, invocă aşa-zisele referendumuri privind anexarea, din toamna lui 2022.
Rusia vrea să controleze puterea politică de la Chișinău pentru a folosi Republica Moldova împotriva Ucrainei, a declarat președinta Maia Sandu, la TVR Moldova.
