Cum refuză Găgăuzia să se dezvolte votând pentru partidele pro-Kremlin, cât câștigă deputații Adunării Populare a Găgăuziei și sentimentele eurosceptice ale reprezentantului Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei – acestea sunt subiectele care au fost abordate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Apropiat al președintelui Putin, Dmitri Kozak era un critic al războiul din Ucraina.
Ziarul de Gardă a continuat, sub acoperire, să urmărească cum funcționează „armata digitală a Kremlinului”.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Blocul Electoral Patriotic (BEP) a intrat oficial pe 18 august a.c. în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat demersul acestei alianțe.
Interferențele Kremlinului în viitoarele alegeri parlamentare sunt fără precedent. Președintele Maia Sandu a convocat în 30 iulie Consiliul Suprem de Securitate, la care au fost discutate măsurile de asigurare a integrității și securității procesului electoral din 28 septembrie.
În teren, luptele au continuat și cel puțin patru oameni au fost uciși.
Mitropolia Basarabiei acuză Mitropolia Chișinăului– structură afiliată Patriarhiei Moscovei – că participă activ la o campanie de dezinformare menită să submineze identitatea românească din R. Moldova.
Autorităţile de la Baku au acuzat poliția rusă că a recurs la execuții extrajudiciare, „pe motive etnice”, o acuzație pe care Moscova a respins-o.
Fundația pentru Sprijinirea și Protecția Drepturilor Compatrioților din Străinătate, cunoscută sub acronimul Pravfond, a aprobat finanțări în valoare totală de 42.500 de euro pentru jurnalista Elena Pahomova în 2024 și 2025.
Rusia a lansat la Chișinău un nou proiect revizionist, îndreptat atât împotriva Ucrainei, cât și a României, singurii vecini pe care îi are Republica Moldova.
Alegerile prezidențiale din România au developat un nou episod din războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva României și a Republicii Moldova. Deși candidatul sprijin de Moscova pentru viziunile sale suveraniste și pliabile pe toate narațiunile propagandei ruse nu a câștiga cursa pentru Palatul Cotroceni, Rusia a pregătit abil terenul pentru “tactica pârjolirii terenului” după acest eșec.
Kremlinul și-a creat o rețea de mii de pagini generate automat doar pe Facebook pentru a deturna discursul public prin intermediul social media. Comunitatea „WatchDog.MD” a identificat 146 de pagini anonime afiliate oligarhului fugar Ilan Șor prin care acesta plasează reclame politice.
Pe fundalul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Rusia își intensifică retorica de divizare a societății moldovenești. Prin intermediul politicienilor pro-ruși, susținuți de oligarhii fugari, Kremlinul încearcă să transforme societatea civilă și presa independentă în dușmani ai poporului.
„Este un scuipat în fața istoriei, o batjocură și o rușine” - acuză partidul liberal de opoziție Iabloko, încă legal, dar devenit irelevant.
Legislativul de la Chișinău, prin votul majorității PAS, a stabilit, recent, data alegerilor parlamentare – 28 septembrie 2025. Opoziția de stânga, pro-rusă și oligarhică, a criticat această decizie. Ea și-a dorit desfășurarea scrutinului mai devreme, în luna iulie.
Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc, în mod repetat, că au încălcat acest moratoriu, oricum fragil, care stipula că nici ucrainenii nu vor mai lovi infrastructura energetică rusească.
Kremlinul a condamnat miercuri arestarea guvernatoarei regiunii găgăuze din Republica Moldova, Evghenia Guţul, declarând că autoritățile de la Chișinău folosesc metode ale unui stat poliţienesc, în scopul neutralizării unei oponente a preşedintei Maia Sandu.
„Răspândeşte în mod regulat naraţiuni ale Kremlinului în timpul discursurilor sale publice” – acuză SBU.
Ministerul român de Externe subliniază că un stat agresor nu poate să dea lecţii de democraţie și amintește că Rusia nu are alegeri libere de aproape 20 ani.
NATO rămâne un subiect tabu.
La mormântul lui au fost şi diplomați occidentali.
Purtătorul de cuvânt al președinţiei ruse, Dmitri Peskov, invocă aşa-zisele referendumuri privind anexarea, din toamna lui 2022.
Rusia vrea să controleze puterea politică de la Chișinău pentru a folosi Republica Moldova împotriva Ucrainei, a declarat președinta Maia Sandu, la TVR Moldova.
După un atac fulgerător al rebelilor sirieni, dictatorul Bashar al-Assad a pierdut puterea, părăsind Siria în mare grabă și fugind la Moscova. Regimul lui Assad s-a prăbușit în doar două săptămâni. În același timp, fuga lui Assad este rezultatul faptului că influența Rusiei în calitate de actor internațional s-a redus considerabil.
Locuitorii Ucrainei fug în Rusia din cauza incapacității lui Zelenski de a le asigura pacea și din dorința de a se reunifica cu statul rus, potrivit presei pro-Kremlin.
Elon Musk a investit 120 de milioane de dolari în campania lui Donald Trump. Rușii, prin rețeaua Șor și alte canale, unele dintre ele acoperite de pașapoarte diplomatice pentru consuli onorifici de prin apropierea Oceaniei, au investit peste 100 de milioane de dolari în prezidențialele și în referendumul din Republica Moldova.
UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău.
Rossia 1, Radio Maiak și alte servere al Companiei de radio și televiziune de stat din Rusia au fost atacate de hackeri
O revistă a presei din regiuneaa găgăuză despre modul în care Kremlinul încearcă să discrediteze referendumul proeuropean din 20 octombrie a.c., despre faptul că Găgăuzia este o împletire de interese ale Uniunii Europene, Turciei și Rusiei și despre o emisiune cu elemente de dezinformare la postul public GRT de la Comrat, subiecte care au fost discutate în presa găgăuză în această săptămână.