În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.
De exemplu, de câţiva ani este prelungit moratoriul temporar „privind încadrarea personalului din sectorul bugetar” în funcțiile vacante înregistrate. Altfel spus, o serie de angajări sunt puse pe pauză, chiar dacă în diverse instituții publice locale și centrale există peste 17.400 de funcții vacante, iar la unele instituții publice numărul locurilor vacante ajunge la circa 30% din totalul angajaților.
Evaluarea funcțiilor în sectorul bugetar
Zilele trecute Ministerul Finanţelor a anunţat că a fost lansat procesul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar, cu scopul „dezvoltării unui sistem de salarizare echitabil și atractiv care să asigure remunerarea corectă, motivarea și performanța personalului /.../”.
Potrivit Ministerului, acest obiectiv figurează în mai multe acte normative, inclusiv în Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice pentru anii 2023-2030, în Foaia de parcurs 2025-2027 privind reforma administrației publice etc.
„Ministerul Finanțelor, în calitate de coordonator al acestui proces, urmărește sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții, în raport cu domeniul de activitate, precum și repoziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar”, afirmă instituţia.
În cinci ani numărul bugetarilor s-a redus cu 330 de persoane, iar al populaţiei – cu 220.000
Datele statistice arată însă că, în pofida mai multor evaluări, optimizări, moratorii etc efectuate în ultimii ani, numărul angajaţilor din sectorul bugetar rămâne în fond constant.
De exemplu, dacă la începutul anului 2020 în sectorul bugetar erau 169.594 de angajaţi, peste cinci ani, în decembrie 2024 - numărul acestora a rămas în general neschimbat – aproximativ 169.161 de persoane. Este adevărat că au existat și fluctuaţii, când numărul bugetarilor a crescut la peste 174 de mii, la finele anului 2020, ca apoi să scadă.
Dincolo de aceste fluctuaţii, o reducere finală cu doar aproximativ 330 de persoane, adică cu 0,2%, denotă, în realitate, o stagnare. Pr de altă parte, în acești patru ani, populaţia Republicii Moldova s-a redus cu circa 220.000 de persoane, adică cu peste 8,3%.
Unde creşte şi unde scade numărul bugetarilor
Datele Ministerului Finanţelor scot la suprafață şi un alt fenomen. Din cei 169.161 salariaţi din sectorul bugetar, 58.015 – sunt angajaţi în instituţii finanţate de la Bugetul de stat, iar 109.953 – de la bugetele autorităţilor locale.
Cinci ani în urmă raportul era altul: 46.955 – de la Bugetul de stat şi 121.368 – de la bugetele locale. Aceasta modificare se datorează în special transferului, începând cu anul 2024, a angajaţilor serviciilor de protecţie socială din subordinea autorităţilor locale în cea a Guvernului.
Din 2020 până în 2024, cel mai mult s-a diminuat numărul angajaţilor din învăţământ, cu peste 4.000 de persoane, în timp ce al angajaţilor din domeniul ordinii publice şi securității naţionale s-a majorat cu circa o mie.
Cheltuielile bugetare pentru salarizare au crescut cu circa 62%
Merită atenție şi evoluţia cheltuielilor bugetare pentru salarizarea angajaţilor. Dacă în 2020 acestea au constituit 17,2 miliarde de lei, în 2024 au înregistrat o creștere cu 10,6 miliarde de lei și au ajuns la 27,85 miliarde de lei. E o creştere cu circa 62%. Şi cheltuielile vor creşte în continuare.
Pentru anul 2025, Ministerul Finanțelor a luat în calcul cheltuieli de personal de peste 29,81 miliarde de lei, ceea ce este cu circa 2,3 miliarde lei mai mult (circa 8,2%) față de 2024.
În consecinţă, cheltuielile bugetare pentru personal vor ajunge, în 2025, la circa 8,5% din PIB, în timp ce în 2024 au fost estimate la 8%.
Numărul bugetarilor va creşte cu 2.000
Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2024, majorarea cheltuielilor se va datora atât creşterii numărului de personal bugetar, cât şi valorii salariilor.
Astfel, pentru calcularea salariilor în sectorul bugetar, începând cu 1 ianuarie 2025, Ministerul Finanţelor a stabilit pentru anul curent un număr de 172.589 unități de personal, cu peste două mii mai mult decât anul trecut.
Prin urmare, soluția aleasă de autorități pentru rezolvarea problemelor de administrare publică pare să fie în continuare extinderea numărului de angajaţi şi nu calitatea lor.
Criza resurselor umane în instituțiile publice
În acelaşi timp, un studiu publicat în 2024 de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) constata o situaţie de criză a resurselor umane în instituțiile publice, cauzată de nivelul de salarizare insuficient, necompetitiv și inechitabil.
„La etapa actuală sistemul de salarizare în serviciul public este prea complex, inconsecvent și nu motivează performanța și excelența”, constata experţii IPIS.
Potrivit studiului, o reformă salarială pentru funcționarii publici la nivel central și local rămâne o necesitate, în principal pentru a spori competitivitatea și corectitudinea lefurilor, simplificând, în același timp, sistemul de remunerare și făcându-l mai clar, mai simplu și mai consecvent.
În afară de salarizare insuficientă, o altă cauză a crizei resurselor umane în administrația publică este fluctuația personalului, în special în urma schimbării guvernelor.
„Sistemul de organizare și distribuire a responsabilităților în administrația centrală lasă un număr mare de agenții în afara regulilor generale care ar trebui să ghideze angajarea și salarizarea bazată pe merit și un management financiar robust în instituțiile de administrare publică”, consideră IPIS.
Autorii studiului mai afirmă că sistemul de gestionare a resurselor umane rămâne birocratizat și ierarhizat în exces, ceea ce previne inițiativa și inovația în îndeplinirea sarcinilor.
„Perspectivele de dezvoltare în carieră în sectorul public sunt incerte, iar oportunitățile de promovare bazate pe merit în funcția publică sunt insuficiente. Per ansamblu, atractivitatea serviciului public e insuficientă; ca rezultat, prea puțini candidați aplică la funcții în sectorul public la toate nivelurile”, afirmă IPIS.
O soluţie anunţată deja de către Guvern este crearea unui sistem integrat informațional de administrare a resurselor umane în serviciul public care ar include și un sub-sistem pentru asigurarea salarizării competitive. O astfel de soluție este o necesitate acută pentru întregul serviciu public. Sistemul actual este nefuncțional și are utilitate limitată.
În opinia experţilor, reforma salarială nu va produce efectele scontate fără acțiuni menite să redreseze criza resurselor umane în administrația publică, dar și fără reforma administrației publice per ansamblu.
