Proiectul Dianei Șoșoacă, sau cum Moscova „adoptă tacit” discreditarea Unirii

Diana Șoșoacă
© EPA/ROBERT GHEMENT   |   Politiciana româncă de extremă dreapta, Diana Sosoacă, eurodeputată și candidată la președinție interzisă, susține o declarație de presă după o audiere la Parchetul General din București, 30 martie 2026.

De la Moscova la Volgograd și Mahacikala, presa rusă a pus pe pauză, pentru câteva zile, toate celelalte subiecte pentru a-și „informa” publicul despre un așa-zis „moment de cotitură” produs la București: votul din ultimul moment din Camera Deputaților care ar fi declanșat anexarea Republicii Moldova și ar fi deschis drumul unui nou război, aproape mondial, în Transnistria. În acest registru apocaliptic, Diana Șoșoacă revine, pentru a doua oară în această lună, în prim-plan, iar Rusia pare să fi preluat inițiativa în așa-numitul proiect al „Unirii”, nu pentru a-l discuta, ci pentru a-l decredibiliza, caricaturiza și transforma într-un instrument de panică.

„Aprobarea tacită” asupra propunerii legislative privind unirea României cu Republica Moldova, o procedură pur tehnică, aplicată proiectelor de legi care nu au fost supuse dezbaterilor în termenul prevăzut, a făcut înconjurul Rusiei, punându-se accent pe două narațiuni false: anexarea Republicii Moldova și pericolul care planează de asupra Transnistriei.

Proiectul Șoșoacă - amalgam de narațiuni suveraniste și teorii conspiraționste

Pentru început sunt necesare câteva precizări legate de inițiativa legislativă. Aceasta a fost depusă de Diana Șoșoacă, cea care recent îi cânta ditirambi președintelui rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg, și un grup de deputați din formațiunea sa, în luna februarie a.c. Inițiativa legislativă care, aparent, poate decide viitorul a două state și poate schimba cursul istoriei, cel puțin regionale, conține 4 articole, scrise pe mai puțin de o pagină, inclusiv cu greșeli ortografice, iar nota de fundamentare abundă în figuri de stil și adjective precum „iadul războiului”, care apare de trei ori în text, „imperiile - închisori ale popoarelor”, etc. Nota de fundamentare pornește și de la o teorie a conspirației și idei suveraniste despre așa-numita federalizare a Europei și o impunere forțată a unirii Republicii Moldova cu România. „La acest moment marile puteri, inclusiv UE, discută federalizarea Europei, iar pentru sprijinirea Ucrainei în lupta contra Federației Ruse, s-a decis unirea României cu Republica Moldova, facută nu de românii din România şi românii din Moldova, cum ar fi normal, ci de marile puteri, pentru ca România să devină teatrul de operațiuni al unui război care nu ne aparține” - un amalgam de narațiuni false pornind de la federalizarea Europei, până la unirea forțată a celor două state și transformarea României în teatru de război. Dar pe lângă aceasta, mai apare și o întrebare legată de logică - dacă unirea Republicii Moldova cu România va transforma acest teritoriu în țintă militară/teatru de război, de ce să faci un proiect de lege care să prevadă unirea?

În fine, din cauza calității îndoielnice a proiectului, sau pentru a evita alte discursuri și idei populiste pentru care este cunoscută Diana Șoșoacă, Camera Deputaților nu a pus pe agendă proiectul, astfel încât acesta a trecut prin așa-numita procedură de „adoptare tacită”, adică a trecut fără dezbateri pentru examinare în Senat. Trebuie precizat că după adoptarea tacită proiectul nu produce vreun efect juridic, iar șansele ca să fie votat în Senat, mai ales după toate avizele negative pe care le-a primit, sunt practic inexistente.

De la ne-dezbatere parlamentară la narațiuni despre „anexare”

Cu toate acestea, procedura tehnică prin care a trecut proiectul a provocat imediat reacții atât la Chișinău, dar mai ales la Moscova. Printre cei care au dat tonul a fost liderul socialiștilor, Igor Dodon, potrivit căruia au început procedurile pentru „anexarea teritorială a Republicii Moldova” și a acuzat Chișinăul că „aprobă tacit expansionismul teritorial românesc”. Citându-l pe Dodon, sau făcând referire la votul din Camera Deputaților, presa rusă a abundat în titluri și comentari despre „anexarea” sau „anschluss-ul” Republicii Moldova. Or, așa cum am remarcat mai sus, procedura adoptării tacite, una absolut tehnică, nu înseamnă în niciun caz că proiectul ar produce efecte juridice. Mai trebuie amintit că Parlamentul României a respins un proiect similar, depus tot de Șoșoacă în anul 2023.  Atunci liberalul Ludovic Orban a precizat că inițiativa este mai degrabă împotriva unirii celor două state.

Narațiuni alarmiste

În paralele cu narațiunile despre anexare, a fost promovată și una mai agresivă legată de „pericolele” ce planează asupra Transnistriei, făcându-se în special referire la riscul escaladării conflictului și a acțiunilor militare. „Transnistria s-ar putea aprinde”, a titrat Tsargrad, care aparține oligarhului șovin rus Constantin Malofeev, potrivit Pravda, „România a aprobat un plan de lucru pentru preluarea Transnistriei”, iar canalul de Telegram „Dva maiora” pune informația despre procedura din Camera Deputaților în contextul unei postări despre pregătirile pe care le-ar face Republica Moldova pentru „ocuparea Transnistriei”. Narațiunile alarmiste despre pregătirile pe care le-ar face Kievul/Chișinăul/Bucureștiul/NATO pentru a ataca regiunea separatistă din stânga Nistrului sunt tot mai frecvente. Veridica a demontat anterior falsuri prin care Chișinăul este acuzat că urmărește anexarea Transnistriei și integrarea acesteia în România sau că NATO pregătește la solicitarea Chișinăului un atac asupra Transnistriei.

Moscova preia inițiativa informațională pe subiectul unirii

Este evident că unirea, chiar dacă acest subiect ar ajunge să se discute la modul serios și la nivel oficial, nu se poate face printr-un proiect de lege din 4 puncte semnat de un grup parlamentar radical și condus de o parlamentară controversată care îi aduce în mod deschis elogii lui Vladimir Putin. Totuși, în condițiile în care la Chișinău și la București acest subiect nu mai este un tabu, se crează impresia că cei de la Kremlin încearcă să preia inițiativa informațională. După scandalul legat de fostul mitropolit al Basarabiei Petru, care cel mai probabil va pune pe stop pe un termen nedeterminat extinderea Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova, inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă, înregistrată, apropo, la scurt timp după declarațiile Maiei Sandu despre unire, are drept scop să discrediteze orice este legat de acest subiect.

Timp citire: 4 min