Republica Moldova a ajuns să fie survolată de peste zece ori mai des de dronele și rachetele rusești decât în urmă cu patru ani. Numai joi, patru drone au traversat spațiul aerian al țării, iar două dintre incidente s-au încheiat cu explozii, una în raionul Florești și alta în regiunea transnistreană. Pe fondul acțiunilor de intimidare a Rusiei, Tiraspolul se opune cu înverșunare măsurilor economice și politice aplicate de Chișinău în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aceste două evenimente și banii pe care îi varsă Energocom în buzunarul unui om de afaceri, care are probleme cu legea, alcătuiesc subiectele sintezei Veridica din această săptămână.
Problema se extinde în războiul cognitiv
Republica Moldova a înregistrat joi patru noi cazuri de survolare a spațiului său aerian de către drone, potrivit Ministerului Apărării. Două dintre incidente s-au soldat cu explozii – una la Cernița, în raionul Florești, și alta la Camenca, în regiunea transnistreană.
Numărul acestor incidente a crescut rapid în lunile august-septembrie. La începutul săptămânii, Stratcom raporta 39 de survolări în 2026. După incidentele de joi, bilanțul a ajuns la 44 de cazuri.
În doar patru ani, numărul incidentelor a crescut de la patru, în 2022, la 44 în 2026. Dronele și rachetele au survolat practic toate regiunile țării, cu o concentrare mai mare în localitățile din apropierea frontierei cu Ucraina – inclusiv în raioanele Ștefan-Vodă, Căușeni, Soroca, Edineț și Briceni, dar și în zona Bălțiului, regiunea găgăuză și estul Republicii Moldova.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia își extinde și diversifică utilizarea dronelor. Printre noile versiuni se numără Geran-4, despre care experții americani estimează că poate atinge o viteză de până la 450 de kilometri pe oră. ISW avertizează că dronele mai rapide pot pune la încercare capacitatea de reacție a apărării aeriene atât a Republicii Moldova, cât și a statelor NATO, indiferent dacă incursiunile în spațiul aerian sunt deliberate sau accidentale.
Fenomenul face parte dintr-o dezvoltare mai amplă a sectorului rusesc al dronelor. Potrivit organizației americane, autoritățile ruse de ocupație în Crimeea și estul Ucrainei dezvoltă programe în școli și organizează competiții pentru identificarea și pregătirea copiilor și tinerilor în domeniul sistemelor fără pilot, inclusiv pentru viitoare roluri în domeniul militar, de securitate și în industria dronelor.
Problema nu se oprește însă la incidentele din aer. Stratcom susține că fiecare survolare este urmată de campanii de propagandă. Printre tacticile identificate se numără inversarea vinei, cultivarea ideii că nu Rusia este vinovată pentru aceste survoluri, ci Republica Moldova. Instituțiile media pro-Kremlin asociază subiectele legate de drone cu alte nemulțumiri sociale.
Potrivit institutului, aceste narațiuni urmăresc să amplifice frica și nemulțumirea față de autorități, să submineze eforturile de consolidare a capacității de apărare și să reducă sprijinul pentru Ucraina. Stratcom afirmă că unele dintre mesaje încearcă, de asemenea, să influențeze atitudinea publicului față de parcursul european al Republicii Moldova.
Dronele, un subiect tabu la Tiraspol
În regiunea transnistreană, însă, incidentele cu drone sunt aproape absente din discursul administrației de la Tiraspol.
Întrebat joi, în timpul negocierilor cu reprezentantul Chișinăului, despre drona căzută joi dimineața la Camenca și despre existența unui plan de protecție a populației din regiune, pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus că problema nu ține de competența sa și că subiectul nu a fost discutat în cadrul negocierilor cu autoritățile de La Chișinău. În același timp, pe fondul creșterii numărului incidentelor cu drone, administrația separatistă din stânga Nistrului adoptă un ton vehement în discuțiile despre dosarul transnistrean. Tiraspolul cere insistent anularea măsurilor fiscale intrate în vigoare din septembrie, pe care le califică drept „blocadă economică”.
În același timp, administrația regiunii menține restricțiile privind circulația oamenilor, blochează accesul jurnaliștilor, pune în continuare piedici pentru școlile cu predare în limba română. Mai mult, Ignatiev a spus joi că Tiraspolul nu intenționează să mai facă vreo concesie în problema școlilor, subliniind că și-a îndeplinit obligațiile în 2017.
Cu toate acestea, autoritățile constituționale pledează ferm în continuare pentru apropierea treptată a sistemelor fiscale și vamale și pentru aplicarea TVA, argumentând că astfel vor fi create condiții economice identice pentru companiile de pe ambele maluri ale Nistrului.
Milioane de lei pentru chiria sediului Energocom
Un alt subiect important al săptămânii vizează compania Energocom. Potrivit Ziarului de Gardă, compania deținută integral de stat plătește circa 6,37 milioane de lei anual pentru sediul închiriat, din toamna anului 2025, de la un om de afaceri care a avut probleme cu legea. Spațiul are peste 2.200 de metri pătrați, iar chiria lunară ajunge la aproximativ 530 de mii de lei. Din această sumă, 4,4 milioane de lei anual sunt incluse de ANRE în costurile recunoscute pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale. Astfel, o parte din costul chiriei este inclusă în cheltuielile suportate prin tariful pentru gazele furnizate consumatorilor. Potrivit actelor cadastrale consultate de jurnaliștii publicației, clădirea de pe strada Ion Creangă 6V aparține companiei „Malvicon-Plus” SRL, deținută de Victoria Malai, partenera de viață a afaceristului Arcadie Topalo.
Pe aceeași adresă își are sediul „Ultracom Electronic”, companie prin care Topalo controlează rețelele de electrocasnice „Ultra”, „Darwin” și „Enter”. Legătura este relevantă și prin prisma problemelor juridice care îl vizează pe omul de afaceri. La începutul lunii septembrie, firmele controlate de Topalo au fost vizate de percheziții într-un dosar penal privind presupuse fapte de evaziune fiscală și spălare de bani, dosar inițiat în martie 2026.
Topalo a fost condamnat, în 2017, pentru infracțiuni similare. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu suspendare, după ce și-a recunoscut vina în unul din episoadele imputate. În acel dosar, prejudiciul adus bugetului de stat era estimat la 36 de milioane de lei.
