Relația Republicii Moldova cu Statele Unite a ajuns, în ultimul timp, subiect de speculație al propagandei proruse care o prezintă ca pe o abandonare a Chișinăului de către noua administrația de la Washington, în frunte cu președintele Donald Trump, și ca pe o trecere a statului nostru „pe lista neagră” a SUA.
Donald Trump și relațiile moldo-americane
Dacă în perioada 2021-2024 relația Chișinăului cu Washingtonul a atins cote fără precedent datorită, în primul rând, fostului președinte american, Joe Biden, care s-a implicat plenar în susținerea Ucrainei contra agresiunii militare ruse și a avut o atitudine personală favorabilă și față de Republica Moldova și de șefa statului Maia Sandu, această relație într-adevăr s-a schimbat odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Donald Trump a adoptat o serie de decizii care au afectat majorotatea statelor lumii, nu doar Republica Moldova.
Pe parcursul primului an de mandat, Donald Trump a luat mai multe decizii care au șocat comunitatea internațională, inclusiv aliații tradiționali ai Statelor Unite – majorarea taxelor de import în SUA, deteriorarea relațiilor transatlantice și a relației Statelor Unite cu Canada, pretențiile față de Groenlanda, schimbarea statutului SUA în războiul din Ucraina – din susținător al poporului ucrainean în mediator dintre Kiev și Moscova.
Aceste decizii ale administrației Trump au făcut parte dintr-o viziune mai largă asupra politicii externe a SUA în încercarea de a revizui ordinea internațională. Anume ele, pe lângă decizia Casei Albe de a lichida Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (în engleză - USAID), au afectat cel mai mult Republica Moldova. În februarie 2025, administrația Trump a decis să reducă cu aproximativ 90% activitatea globală a USAID, motivând hotărârea prin lipsa de eficiență a programului („risipă de bani”) în interesele naționale ale SUA.
Decizia SUA de a restricționa activitatea USAID a afectat considerabil Republica Moldova, deoarece Statele Unite, prin intermediul acestei structuri, au sprijinit o serie de proiecte importante aici. Din 1992, de când au fost stabilite relațiile diplomatice moldo-americane, SUA au oferit Republicii Moldova, prin USAID, asistență financiară de peste 2,6 miliarde de dolari, în cadrul unor programe cum ar fi cel pentru tranziția la o agricultură performantă, reabilitarea rețelei de drumuri și dezvoltarea securității energetice a Republicii Moldova.
Lichidarea USAID la nivel internațional a fost transformată într-o puternică campanie ideologică de către administrația Trump, USAID fiind acuzată de promovarea propagandei de stânga și imixtiuni în treburile interne ale mai multe state, precum și de faptul că în spatele acestei agenții ar sta așa-zisul „stat paralel” („deep state”) controlat de către miliardarul George Soros (unul dintre donatorii Partidului Democrat din SUA). Ca să pară mai convingător în fața opiniei publice, președintele american a enunțat în câteva rânduri sumele de bani pe care fiecare stat le-a primit de la USAID pentru proiecte referitoarea la consolidarea presei libere și lupta cu dezinformarea. Printre aceste state s-a numărat și Republica Moldova, despre care Donald Trump a menționat că s-au cheltuit „32 de milioane de dolari pentru o operațiune de propagandă de stânga”, însă fără a da detalii.
Campania informațională anti-USAID a fost susținută și promovată de către propaganda rusă, inclusiv de actorii politici și de influență pro-ruși din Republica Moldova. Liderul socialiștilor Igor Dodon și oligarhul fugar Ilan Șor (cu toată rețeaua sa) au fost cei mai vocali acuzatori ai activității USAID din Republica Moldova. Mai exact, ei acuzau agenția de capturarea instituțiilor statului prin intermediul ONG-urilor și de implicare în procesele politice și electorale din Republica Moldova, deoarece, în potrivit lor, USAID ar fi acordat sprijin Maiei Sandu și PAS. Igor Dodon a adresat chiar o scrisoare oficială Ambasadei SUA la Chișinău în care a solicitat oferirea informației despre sursele financiare acordate de către USAID Republicii Moldova în perioada 2020-2024.
În același timp, actorii politici și de influență pro-ruși au început să interpreteze deciziile administrației Trump la nivel internațional, care includeau și statul nostru, în sensul că Republica Moldova ar fi fost trecută pe o „listă neagră” a SUA. Ei și-au argumentat narațiunile cu decizia Washingtonului, din aprilie 2025, de a impune o taxă de 31% la importurile moldovenești și cu cea, din ianuarie 2026, de a suspenda pentru o anumită perioadă vizele de imigrare în SUA pentru cetățenii moldoveni. Narațiunile lor au fost alimentată și de speculațiile privind faptul că SUA, timp de aproape doi ani, amână numirea unui ambasador la Chișinău.
Însă cei care afirmă cu voce tare că Republica Moldova ar fi pe „lista neagră” a administrației Trump uită să nuanțeze căteva lucruri. În primul rând, că Republica Moldova nu este vizată separat, ci alături de o mulțime de alte state. Spre exemplu, tariful de 31% la mărfurile moldovenești face parte din decizia SUA de a impune tarife vamale bazate pe „reciprocitate” pentru 57 de țări și blocuri economice.
Până la urmă, tariful comercial impus produselor moldovenești exportate pe piața americană a fost de 25%, și nu de 31% cum s-a anunțat inițial. Această taxă de 25% a fost anulată în urma deciziei Curții Supreme a SUA din 20 februarie 2026, în schimb fiind introdusă o suprataxă temporară de 10% la toate importurile de mărfuri, în conformitate cu legislația comercială americană. Această măsură este una provizorie și se referă uniform la toți partenerii comerciali ai SUA, perioada maximă de aplicare fiind de 150 de zile.
La fel, hotărârea SUA de a nu emite pentru un timp vize de imigrare nu se referă doar la cetățenii moldoveni, ci la solicitanți din 75 de state, printre care și Republica Moldova. De asemenea, faptul că nu a fost încă desemnat un ambasador la Chișinău este legat mai degrabă de procedurile interne ale Departamentului de Stat al SUA, în situație similară fiind și alte state. Un argument suplimentar în favoarea faptului că Statele Unite nu au plasat Chișinăul pe nicio „lista neagră” este și decizia Congresului american privind acordarea Republicii Moldova, în acest an, a unui sprijin financiar de 36,5 milioane de dolari pentru consolidarea securității naționale.
SUA, interesate de proiecte energetice în Republica Moldova
Realitatea relațiilor moldo-americane este alta decât cea pe care încearcă să o prezinte actorii pro-ruși din Republica Moldova. Chișinăul nu figurează pe nicio „listă neagră” a Washingtonului. Dacă ar fi fost altfel, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, nu ar fi mers deja de două ori, de la începutul anului curent, în SUA, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, nu ar fi acceptat să se întâlnească la Conferința de securitate de la Munchen cu președinta Maia Sandu. În perioada imediat următoare ar urma să aibă loc și vizita oficială la Washington a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.
Dacă ar fi însă să revenim la cele două vizite ale ministrului Junghietu la Washington, prima a avut loc în perioada 15-16 ianuarie a.c.. Dorin Junghietu a avut atunci o serie de întrevederi la nivel înalt cu oficiali americani și reprezentanți ai mediului instituțional și de afaceri din domeniul energetic. Discuțiile au fost axate pe consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și atragerea investițiilor americane în sectorul energetic moldovenesc. A doua vizită a ministrului Energiei în Statele Unite a avut loc între 23-25 februarie a.c. În timpul ei ministrul Junghietu a participat la Transatlantic Gas Security Summit și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai Departamentului de Stat al SUA.
Cele două vizite ale ministrului Energiei la Washington au avut drept scop consolidarea și aprofundarea cooperării bilaterale a Republicii Moldova cu SUA pe dimensiunea securității energetice și atragerii de investiții în domeniul energic. În perspectivă, Republica Moldova va avea un rol regional de tranzit important în reconstrucția infrastructurii energetice a Ucrainei după război, Chișinăul încercând să convingă Washingtonul de atractivitatea investirii în domeniul energetic moldovenesc.
De fapt, SUA (alături de România) a avut un rol major în ruperea dependenții energetice a Republicii Moldova de Rusia și consolidarea securității energetice a Chișinăului. În martie 2022, în timpul vizitei secretarului de stat american Antony Blinken la Chișinău, cele două state au convenit ca SUA să ajute Republica Moldova la fortificarea rezilienței energetice. Peste doi ani, în mai 2024, Antony Blinken din nou a vizitat Republica Moldova. În contextul celei de a două vizite s-a aflat că de la izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, SUA au oferit Republici Moldova asistență financiară în valoare de 774 de milioane de dolari. Din această sumă, 300 de milioane au fost alocați sectorului energetic pentru a spori generarea internă a energiei electrice și construcția unei linii de înaltă tensiune de 400kV dintre România și Republica Moldova (Gutinaș-Strășeni). Trebuie amintit că 80 de milioane de dolari alocate de SUA au fost folosite pentru compensarea facturilor cetățenilor în sezonul rece al anului.
Concluzii
Este adevărat că Statele Unite și-a revăzut relația cu Republica Moldova, dar această schimbare de poziție nu se referă doar la statul nostru, ci la multe alte țări și se datorează faptului că SUA și-a revizuit politica externă în general. Administrația Trump a decis să nu mai susțină financiar programe legate de promovarea și dezvoltarea democrației, ci să se concentreze pe proiecte cu rezultate concrete în economie, infrastructură, energie și securitate. Astfel se explică vizitele ministrului Energiei, Dorin Junghietu, la Washington și preconizata vizită, în timpul apropiat, în SUA a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.
Republica Moldova nu este trecută pe nicio „listă neagră” a administrației Trump, pur și simplu, relația moldo-americană s-a schimbat, așa cum s-a schimbat relația cu zeci de alte țări din lume și nu mai este ca pe timpul administrației Biden. Administrația Trump merge pe abordarea tranzacțională a politicii externe, în ideea că relațiile cu orice stat trebuie să aducă neapărat beneficii economice SUA, iar Republica Moldova nu este o excepție.
Un domeniu de interes pentru Washington în relația moldo-americană este energia, iar pentru Republica Moldova dezvoltarea parteneriatului cu Statele Unite în acest domeniu are caracter strategic. Prin urmare, este de așteptat, ca în perioada următoare dialogul dintre cele două părți să se concentreze pe subiecte legate de infrastructură, dezvoltare economică și securitate, iar diplomația de la Chișinău face tot posibilul ca să mențină viu initeresul Statelor Unite față de ele.
