Procesul formal de aderare al Republicii Moldova la UE reîncepe chiar în prima zi de toamnă, 1 septembrie, cu o reuniune în care ar putea fi decisă (sau nu) deschiderea clusterelor (grupuri de capitole) 2 și 3. Toamna lui 2026 include și alți pași înainte – și tot atâtea posibile blocaje – în procesul de aderare. Scenariul optimist e deschiderea tuturor celor șase clustere în decursul acestui an. Asta înseamnă că Moldova își poate începe și continua procesul de aderare și poate fi evaluată pentru progrese pe toate fronturile.
Cele 33 de capitole de negociere includ conformarea Moldovei la o serie întreagă de deziderate europene, de la libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, la justiție, protecția consumatorilor, uniunea vamală, siguranța alimentară, combaterea schimbării climatice etc. Până în prezent, Uniunea Europeană a deschis clusterele 1 („Aspecte fundamenale”) și 6 („Relații externe”). Scenariul optimist referitor la deschiderea celorlalte patru este menționat de The New Union Post, care afirmă că aceasta este intenția Irlandei, care deține președinția Consiliului UE până la finalul anului, când va preda conducerea Lituaniei. Totuși, în vară, lucrurile nu au mers tocmai perfect din acest punct de vedere. Așa cum relatam pentru Veridica.md, deschiderea clusterelor 2 și 3 a fost blocată de Ungaria lui Péter Magyar, care afirmase anterior că se opune unui ritm accelerat de aderare a Ucrainei și Moldovei la UE.
Ce se întâmplă în următoarele zile
Întrunirea de pe 1 septembrie e a unui grup de lucru pe nume COELA, care se ocupă pas cu pas cu procesele de aderare. Cum timpul scurs de la jumătatea lui iulie, când Ungaria a blocat cele două clustere, e scurt, e posibil ca Ungaria să nu-și fi schimbat poziția. Cum COELA e o instanță mai degrabă tehnică, deschiderea celor două grupuri de capitole ar putea depinde de negocieri pe palierul politic, iar în acest sens o primă ocazie este reuniunea Consiliului Miniștrilor de Externe ai UE (GAC – General Affairs Council), care are procesul de extindere pe agendă pe data de 4 septembrie. La această reuniune vor participa și nouă miniștri de externe ai statelor-candidate și aspirante la acest statut, deci, implicit, și al Moldovei, lucru care dă întâlnirii o greutate și un spațiu de acțiune mai mare. Dacă la COELA din 1 septembrie Ungaria nu își va schimba poziția, negocierile politice sunt posibile chiar în GAC.
Ce ar putea determina deblocarea clusterelor 2 și 3
Ungaria pare mai reticentă în privința Ucrainei decât a Moldovei, dar în procesul de aderare cele două țări sunt deocamdată „cuplate”, deci parcurg pașii în comun. Prima țară a solicitat în repetate rânduri rezolvarea problemei minorității maghiare din Ucraina, iar aceasta din urmă s-a conformat de principiu cererilor, dar țara lui Magyar pare a aștepta garanții suplimentare. Mai spinos pentru Moldova e însă faptul că deși nu are o problemă asemănătoare, deschiderea clusterelor 2 și 3 nu depinde numai de Ungaria, ci și de Uniunea Europeană în ansamblu. Interfax Ucraina relatează că la reuniunea COELA din iulie, Ungaria a refuzat deschiderea ambelor grupuri de capitole, dar a fost de acord cu deschiderea clusterului 3 pentru Moldova. La asta s-au opus celelalte state însă.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va decide, sau va agrea, decuplarea Moldovei de Ucraina în procesul de negociere – lucru despre care am mai afirmat că de la un punct încolo, e favorabil Moldovei. Pe de o parte, cele două țări au pornit împreună pe drumul către Uniunea Europeană, deci e firesc ca niciuna din ele să nu fie favorizată. Pe de altă parte, este nedrept ca o problemă a unei țări (minoritatea maghiară din Ungaria) să influențeze traseul alteia.
Ceea ce se poate spune cu siguranță e doar că Ungaria are tot interesul să se opună proceselor rapide de aderare ale nou-veniților. Este statul-membru al UE cu trecutul cel mai toxic, în îndelungatul regim Orbán, iar apariția altor membre mai entuziaste față de Bruxelles i-ar dilua importanța în UE, la fel ca diferitele accepțiuni ale unor idei ca integrarea graduală sau apariția unui statut de țară asociată.
Surse bruxelleze se referă însă la o deblocare „de principiu”, un accept la timpul viitor al Ungariei referitor la cele două clustere, a cărui intrare în vigoare formală ar urma să fie determinată de evoluțiile ulterioare.
Pașii ulteriori
Cu sau fără toate cele șase clustere de negociere (deși mai preferabil cu), Moldova e obligată să facă numeroșii și spinoșii pași către imperativele cărora trebuie să li se supună orice stat-membru. Conformitatea este dificilă, fiindcă statele candidate trebuie să se supună așa-numitor benchmark-uri (evaluări), care monitorizează pașii concreți parcurși, dincolo de schimbarea cadrului legislativ sau alte transformări mai degrabă formale. Obiectivul Moldovei, de încheiere a procesului de aderare până la sfârșitul lui 2028, este totuși realizabil, cel puțin din punctul de vedere al Uniunii Europene, se spune la Bruxelles.
Dincolo de problema clusterelor 2 și 3, procesul de aderare mai include, în 2026, trei jaloane importante: două Consilii Europene (ale șefilor de state), pe 15-16 octombrie și 17-18 decembrie și raportul Comisiei Europene privind Moldova, care va fi publicat la o dată neprecizată. Primele sunt ocaziile optime pentru discuții politice, de principiu, iar raportul va influența decisiv traseul ulterior al Moldovei. De la Lituania, țara care va prelua la 1 ianuarie 2027 președinția Consiliului UE de la Irlanda, se poate aștepta o atitudine pozitivă față de Moldova și Ucraina, din motivele trecutului comun în URSS și al amenințării ruse din prezent, care vizează astfel de state mai tare decât Occidentul. În acest tablou, veto-ul Ungariei față de cele două clustere apare mai puțin important. Dar apariția altora nu este exclusă.
