La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reala a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxelles-ul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor. Două zile mai devreme, la Ungheni, în cadrul Festivalului „Podul de Flori”, a fost lansată oficial construcția podului rutier peste Prut, care va face legătura între localitățile Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăiești din județul Iași, România, fiind parte a Autostrăzii Unirii (A8).
Regimul liberalizat de vize – începutul integrării europene a Republicii Moldova
Regimul liberalizat de vize, oferit cetățenilor Republicii Moldova pentru a călători în spațiul comunitar, se datorează procesului de apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și este strâns legat de semnarea Acordului de Asociere. Deși a fost negociat pe parcursul anilor 2011-2013 separat de documentul de bază, regimul liberalizat de vize a fost în conexiune directă cu negocierea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, semnat la 27 iunie 2014, la Bruxelles.
La împlinirea a 11 ani de la abolirea regimului de vize cu țările UE, numărul cetățenilor moldoveni care au beneficiat de posibilitate a circula liber în Uniunea Europeană a atins cote impresionante. Potrivit datelor publicate de Ministerul Afacerilor Externe, în acești 11 ani, 2 668 615 moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în spațiul comunitar de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări.
Regimul liberalizat de vize, alături de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (abreviat în engleză, DCFTA), este unul din cele două componente distincte, deși parte, ale Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Libera circulația a oamenilor a adus rezultate palpabile pentru cetățenii moldoveni, care timp de peste 10 ani pot circulat liber, în toată Europa, iar de la liberalizarea relațiilor economice între Chișinău și Bruxelles are de câștigat și comerțul extern al Republicii Moldova.
Republica Moldova a avut de câștigat de pe urma regimului liberalizat de vize (dar și de pe urma DCFTA) chiar și în condițiile stagnării reformelor politice și celor din domeniul justiției pe timpul regimului oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc (dar și pe timpul conducerii solitare a lui Igor Dodon din 2019-2020), când Republica Moldova, de facto, nu implementa Acordul de Asociere la UE, ci doar mima realizarea lui. Numărul mare de călătorii în Uniunea Europeană a cetățenilor moldoveni, în comparație cu numărul total al populației Republicii Moldova, ilustrează ponderea și importanța Uniunii Europene pentru Chișinău, dar și faptul că integrarea europeană a început pentru Republica Moldova la 28 aprilie 2014, odată cu liberalizarea regimului de vize.
Cursul european al Republicii Moldova trece prin România
România este aliatul natural și feresc al Republicii Moldova în realizarea cursului său european, reieșind din afinitățile de ordin identitar-lingvistic și istoric între cele două state. După anul 2009, unele tensiuni în relația Chișinău-București, provocate de către guvernările „roșii” din stânga Prutului, au fost depășite, Republica Moldova schimbându-și radical atitudinea față de România. Relația între cele două state românești a fost una strânsă, atât pe timpul regimului oligarhic al lui Plahotniuc, cât și în perioada în care puterea politică în Republica Moldova a fost deținută de Dodon (în pofida unor declarații ostile la adresa României de pe timpul premierului moldovean, Ion Chicu).
Parametrii relațiilor bilaterale moldo-române au fost stabiliți prin parteneriatul strategic între cele două state pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnat în anul 2010. Noua dinamică a relațiilor București-Chișinău – axată pe dimensiunea politică, economică și culturală – și-a găsit expresia în numeroasele vizite reciproce la cel mai înalt nivel, în semnarea mai multor acorduri bilaterale și în suportul permanent acordat de către România Republicii Moldova. Cel mai important lucru este, însă, că între cele două state au început să fie realizate marile proiecte, restante mult timp, fără de care nu poate avea loc conectarea fizică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Un prim astfel de proiect a fost gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construit în anii 2013-2014 (tronsonul Iași-Ungheni) și 2018-2021 (tronsonul Ungheni-Chișinău). Pe lângă faptul că acest gazoduct și-a demonstrat importanța strategică pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova (începând cu toamna anului 2022, odată cu presiunile energetice ale Moscovei asupra Chișinăului), gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a însemnat și „un prim pas” pentru conectarea Republicii Moldova la infrastructura energetică europeană.
Un alt pas important spre conectarea Republicii Moldova la infrastructura europeană prin intermediul Românei sunt proiectele electroenergetice. Prima linie electrică de înaltă tensiune între Republica Moldova și România – Isaccea-Vulcănești-Chișinău –, construcția căreia a început în 2022, urmează a fi gata la finele anului 2025. Apoi vor fi construite alte două linii electrice de înaltă tensiune – Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni.
Interconectivitatea rețelelor electrice de pe ambele maluri ale Prutului este vitală pentru securitatea energetică a Republici Moldova. Pentru a fortifica, însă, integrarea economică a Republicii Moldova în spațiul comunitar, este importantă și conectarea ei terestră la Uniunea Europeană. Construcția podului de la Ungheni, este un proiect indispensabil în acest sens care va contribui la integrarea efectivă a Republicii Moldova în spațiul UE.
Concluzii
Cu peste 10 ani în urmă, prin liberalizarea regimului de vize, a început integrarea de facto a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în pofida faptului că Bruxellesul încă nu luase o decizie politică privind oferirea perspectivei europene Chișinăului. Din această cauză, viteza integrării europene a Republicii Moldova a fost restricționată birocratic de Bruxelles și frânată geopolitic de către Moscova.
Calculul Uniunii Europene de a transforma statele Parteneriatului Estic într-un spațiu de securitate între UE și Rusia s-a dovedit a fi greșit, deoarece, în acest mod, a fost creată o „zonă gri” a geopoliticii, asupra căreia a încercat să-și extindă influența Moscova. Odată cu începerea războiului în Ucraina, Uniunea European și-a revizuit abordarea privind extinderea, deschizându-și porțile pentru Chișinău și Kiev (precum și pentru Tbilisi, inițial).
În calitate de țară candidat la UE, Republica Moldova și-a mărit turațiile integrării europene. În tot acest proces, Chișinăul este susținut necondiționat de către București. După ce a devenit țară candidat și a lansat negocierile de aderare, Republica Moldova are nevoie de proiecte care se o conecteze la spațiul european. Or, această conexiune se poate face geografic doar prin intermediul României. Dacă până în anul 2009 relațiile moldo-române s-au evidențiat prin caracterul lor special, fundamentat de identitatea lingvistică, istoria și cultura comună, începând cu anul 2010, dar mai ales după ce Republica Moldova a devenit stat candidat, cooperarea bilaterală între Chișinău și București a obținut și o dimensiune europeană.
