Poluarea fluviului Nistru provocată de un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina pe 7 martie a.c. reaprinde temerile legate de securitatea ecologică a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău încearcă să atragă sprijinul Uniunii Europene pentru reintegrarea țării în pofida opoziției administrației separatiste de la Tiraspol față de apropierea celor două maluri ale Nistrului. Problemele ecologice pe Nistru provocate de Rusia și negocierile pe dosarul transnistrean sunte subiectele cele mai importante ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Naslavcea și Otaci, cele mai afectate de poluare
Poluarea fluviului Nistru, care a afectat în special zona satului Naslavcea din Republica Moldova, ar putea fi rezultatul unei scurgeri de combustibil pentru rachete produsă în urma atacului masiv lansat de Rusia la 7 martie 2026 asupra regiunii Cernăuți, în special asupra Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk. Informația a fost comunicată pe 12 martie a.c. de Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei.
Potrivit autorităților ucrainene, la 10 martie a.c., au fost observate pete de uleiuri tehnice pe Nistru, în apropierea satului Liadova din regiunea Vinița, după atacul rusesc cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice ucrainene. Primele semne ale poluării au fost identificate în comunitatea teritorială Iarîșivska, în raionul Mohiliv-Podilsk.
Cel mai afectat ar putea fi segmentul fluviului dintre Hidrocentrala nr. 2 a Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, situată pe teritoriul Republicii Moldova, lângă Naslavcea, și orașul Otaci, aflat în apropierea orașului Mohiliv-Podilsk. În această zonă, potrivit autorităților ucrainene, poluarea ar putea fi mai accentuată din cauza curgerii intermitente a apei și a lipsei afluenților pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce favorizează acumularea sedimentelor și concentrarea substanțelor poluante.
Autoritățile din Ucraina afirmă că acționează în regim de urgență și în cooperare cu instituțiile de mediu din Republica Moldova pentru a identifica sursa poluării și pentru a limita consecințele acesteia.
Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, situat pe Nistru la frontiera cu Republica Moldova, a fost în repetate rânduri ținta atacurilor cu rachete și drone rusești de la începutul războiului. În octombrie 2022, o rachetă rusească a căzut în localitatea Naslavcea, provocând o explozie puternică și generând îngrijorări în rândul locuitorilor din zonă. Expertul pe probleme de mediu, Valeriu Cazac, avertiza atunci că deteriorarea barajelor unuia dintre cele trei lacuri de acumulare ale Complexului hidroenergetic ar putea provoca o catastrofă umanitară. Potrivit acestuia, o eventuală rupere a barajelor ar elibera volume uriașe de apă care ar putea inunda numeroase localități și ar provoca distrugeri pe o distanță de sute de kilometri.
Moldova ignoră pagubele ecologice provocate de război
„În cazul hidrocentralei de la Barajul Nova Kahovka nu exista o infrastructură similară în aval, cum este cea de pe Nistru. În cazul Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk, detonarea barajului Centralei Hidroelectrice nr. 1, de exemplu, ar putea declanșa un efect domino, prin distrugerea barajelor Centralei Hidroelectrice nr. 2 de la Naslavcea și al Hidrocentralei Dubăsari”, a explicat expertul.
Potrivit Inspectoratului de Stat de Mediu al Ucrainei, până în vara anului 2023, Federația Rusă a provocat prejudicii de peste 52 de miliarde de dolari mediului din Ucraina, afectând solul, resursele acvatice și aerul atmosferic. Ecologiștii avertizează că daunele provocate ecosistemelor vor fi resimțite pe termen lung și ar putea depăși pierderile provocate infrastructurii. După cazul recent, ministra adjunctă a Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, Irina Ovcearenko, a declarat că impactul ecologic al războiului va afecta pe termen lung ecosistemul european și că astfel de acțiuni trebuie să primească o evaluare juridică internațională. Din păcate, responsabilii moldoveni de domeniul mediului nu au făcut nicio estimare a pagubelor ecologice provocate de război și, din păcate, nici nu intenționează să facă acest lucru, urmând exemplul Ucrainei.
În același timp, la nivel politic, Republica Moldova încearcă să atragă sprijin european pentru procesul de reintegrare a țării. Joi, în cadrul unei vizite la Bruxelles, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a discutat cu comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, despre posibilitatea implicării Uniunii Europene în crearea fondului de convergență destinat reducerii decalajelor economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Potrivit autorităților de la Chișinău, acest mecanism ar urma să fie instituit până la 1 august 2026 și ar putea include inclusiv taxele plătite de agenții economici din regiunea transnistreană în bugetul Republicii Moldova.
Chișinăul caută bani pentru reintegrare, Tiraspolul se opune
Administrația separatistă de la Tiraspol a reacționat însă critic la aceste inițiative. Liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, a declarat într-un interviu acordat agenției TASS că proiectele care vizează Transnistria nu pot fi realizate fără participarea directă a autorităților de la Tiraspol. Totuși, Krasnoselski a afirmat că partea transnistreană a prezentat Chișinăului, în cadrul formatului de dialog „1+1”, o listă de proiecte de infrastructură în domenii ca ecologia, protecția socială, sănătatea și educația, care ar putea fi implementate în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
În paralel, persistă tensiuni și în privința accesului jurnaliștilor în regiunea transnistreană. În cadrul ședinței Comisiei Unificate de Control din 12 martie 2026, desfășurată în orașul Tighina (Bender), delegația Republicii Moldova a reiterat solicitarea ca reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului să poată avea acces liber în regiune pentru a reflecta activitatea mecanismelor de menținere a păcii.
Potrivit Chișinăului, administrația de la Tiraspol continuă să adopte o abordare selectivă și să impună condiții excesive instituțiilor de presă din Republica Moldova.
