Republica Moldova: Relația cu NATO în discursul public, lăsată la discreția partidelor proruse

Republica Moldova: Relația cu NATO în discursul public, lăsată la discreția partidelor proruse
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Susținătorii partidului politic „Renaștere” țin pancarte pe care scrie „Moldova - țară pașnică”, „Opriți organizația NATO-teroristă”, „Moldova este țară neutră”, în timp ce participă la un protest în fața reședinței prezidențiale din Chișinău, Moldova, 20 februarie 2024. Susținătorii acuză guvernul de militarizarea țării și de colaborare cu NATO.

La 19-20 noiembrie 2024, la Chișinău, a avut loc un forum de securitate (Moldova Security Forum 2024), primul eveniment de acest gen care ar putea deveni pe viitor o reuniune tradițională. Desfășurarea unui forum de securitate este de maximă actualitate pentru societatea moldovenească, scopul lui primar fiind să contribuie la ridicarea gradului de reziliență a Republicii Moldova.

 

Schimbare în modului de abordare a problemei securității în Republica Moldova

Agenda acestui forum a fost una foarte consistentă. În cele două zile au fost discutate mai multe subiecte actuale pentru securitatea regională, cum ar fi rolul Uniunii Europene în asigurarea securității în bazinul Mării Negre. De asemenea, s-a discutat și despre aniversarea a celor 75 de ani ai NATO și importanța pe care a avut-o și o are această organizație în promovarea securității la nivel internațional. Dar cel mai important, la forum au fost discutate probleme de securitate cu care se confruntă în prezent Republica Moldova.

Trecând peste agenda propriu-zisă a forumului, însăși desfășurarea acestui eveniment atestă o schimbare a modului de abordare a problemei securității în Republica Moldova. Până acum doi-trei ani (mai exact, până la războiul din Ucraina), în societatea moldovenească nu existau discuții reale și largi privind securitatea statului. Subiectul securității naționale era dezbătut într-un cerc foarte restrâns – de către mediul academic și cel al experților specializați pe problemele de securitate. La nivelul clasei politice moldovenești, discuțiile privind securitatea naționale porneau de la ideea falsă a neutralității în calitate de instrument al asigurării siguranței Republicii Moldova.

Explicând pe scurt, neutralitatea, sau neutralitatea permanentă cum este numită deseori, s-a format ca statut juridic internațional a unui stat în perioada modernă, la începutul secolului al XIX-lea. Statele neutre se angajau să nu participe la alianțe militar-politice, să nu accepte amplasarea de baze militare străine în interiorul lor și să nu permită folosirea teritoriului propriu în scopuri militare împotriva altui stat. Statutul de stat neutru, pentru a fi valabil juridic la nivel internațional, trebuia de recunoscut de alte state.

Considerată de către mulți în secolul al XIX-lea un instrument juridic de securitate la nivel internațional, neutralitatea nu și-a demonstrat sustenabilitatea în timpul celor două războaie mondiale din secolul trecut, multe din statele declarate neutre fiind ocupate în timpul acestor conflagrații. După războiul doi mondial doar câteva state au rămas neutre în Europa (Elveția, Suedia, Austria, Irlanda și Malta), restul statelor europene care nu au fost ocupate de Uniunea Sovietică au intrat în Alianța Nord-Atlantică pentru a-și asigura securitatea.

Revenind la neutralitatea Republicii Moldova, ea a fost proclamată chiar de la începuturile independenței statului. Dacă inițial neutralitatea se dorea a fi o soluție de compromis între Est și Vest, , ulterior ea a fost preluată de către Rusia în calitate de instrument de promovare a intereselor sale geopolitice în sud-estul Europei. Un  exemplu elocvent al modului în care Federația Rusă a folosit neutralitatea Republicii Moldova a fost summitul NATO de la București din aprilie 2008, în timpul căruia s-a decis aderarea (mai exact, neaderarea) Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică.

Folosindu-se de falsul pretext că neutralitatea ne asigura securitatea, majoritatea guvernărilor de la Chișinău au neglijat conștient sau inconștient problemele securității naționale ale Republicii Moldova.

Astăzi, Republica Moldova este un stat cu multe vulnerabilități din punct de vedere al securității naționale, cu o reziliență scăzută a instituțiilor statului la diferite riscuri și amenințări, atât din exterior, cât și din interior. Ca urmare, rachetele și dronele rusești zboară pe deasupra Republicii Moldova și cad pe teritoriul ei fără că sistemul de apărare al statului să se poată opune.

Relațiile Republicii Moldova cu NATO

Mai mult, subiectul neutralității Republcii Moldova a fost contrapus permanent cu subiectul NATO.

În general, relația Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică a fost și rămâme una plină de controverse. Pe de o parte, majoritatea populației este rezervată, sau chiar ostilă față de NATO. Pe de altă parte, relația oficială, la nivelul cooperării instituțiilor de stat cu Alianța, a fost una stabilă, chiar și atunci când la cârma țării s-au aflat comuniștii lui Vladimir Voronin sau socialiștii lui Igor Dodon. Proiectele dezvoltate în cadrul „Parteneriatului pentru Pace”, program care anul curent a făcut 30 de ani de la inaugurare, au contribuit semnificativ la dezvoltarea securității statului nostru.

Imaginea NATO în Republica Moldova a fost, însă, lăsată în totalitate la discreția partidelor politice de stânga, în majoritate de orientare prorusă. Societatea moldovenească a moștenit mai întâi o percepție a NATO formată în perioada sovietică, care evident era una negativă. Ulterior, imaginea NATO a început să fie alimentată în aceeași termeni defăimători de către propaganda rusă, care a dominat o bună perioadă (și încă mai domină) spațiul informațional din Republica Moldova. 

Clasa politică moldovenească a avut o contribuție semnificativă la menținerea imaginii negative a NATO. Partidele de stânga filoruse care au fost la guvernare (Partidul Democrat Agrar, Partdul Comuniștilor și Partidul Socialiștilor), au abordat subiectul NATO în termeni critici, insistând pe neutralitate ca instrument principal de asigurare a securității Republicii Moldova. Capacitatea armatei naționale nu a fost o prioritate pentru aceste partide, domeniul apărării fiind lăsat la periferiile actului de guvernare.

Partidele de dreapta, cu unele excepții (cum ar fi Partidul Popular Creștin Democrat și Partidul Liberal), fie au evitat subiectul NATO, fie l-au abordat formal în discursul lor politic. Nici o guvernare proeuropeană de la Chișinău nu a avut printre prioritățile sale explicarea importanței și avantajelor relației cu Alianța Nord-Atlantică în vederea asigurării securității Republicii Moldova. Partidele de dreapta „au fugit” de subiectul NATO de teamă să nu suporte costuri electorale, știind foarte bine reticențele din societatea moldovenească față de acest subiect. În așa mod, tema NATO în Republica Moldova a fost în totalitate la  discreția partidelor de stânga proruse.

Concluzii

În prezent, suntem martorii schimbării percepției asupra securității naționale în Republica Moldova. Și Forumul de Securitate este o dovadă a acestei schimbări. Totuși, conștientizarea problemelor de securitate pentru buna funcționare a statului vine mai degrabă din partea societății civile și mai puțin din partea clasei politice. În condițiile în care partidele proruse împing discuția privind problemele de securitate pe o pistă falsă (cea a neutralității), partidele europene trebuie să-și asume o discuție deschisă cu societatea despre importanță securității naționale. Această discuție nu va fi una ușoară pentru partidele proeuropene (cu numeroase subiecte sensibile și nepopulare sub aspect electoral, cum ar fi relația cu NATO), dar este necesară pentru a crește reziliența societății și statului, reziliență care este un factor fundamental pentru edificarea parcursului european al Republicii Moldova.

Alte opinii
Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.

Mai multe
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.

Veridica.ro
12 feb. 2025
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc

Anunțul lui Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, din ultima zi a lunii ianuarie 2025, despre crearea blocului „Alternativa” este prima mișcare electorală importantă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Știrea despre coaliția celor patru politicieni a surprins pe toată lumea, deoarece, în aparență cel puțin, ei par a fi foarte diferiți. Cine sunt, totuși, cei patru lideri politici?

Ion Tăbârță
10 feb. 2025
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)

Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.

Ilie Gulca
07 feb. 2025
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?

În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.

Andrei Cibotaru
05 feb. 2025
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.

Veridica.ro
05 feb. 2025
UE în fața redefinirii politicii de securitate
UE în fața redefinirii politicii de securitate

Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.

Ion Tăbârță
04 feb. 2025