Vizita are loc la invitația șefei diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Șefa Statului a avut întrevederi cu Președintele Consiliului European, António Costa, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius.
Consolidarea parteneriatelor de securitate și următorii pași în procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană au fost discutate de președinta Maia Sandu cu liderii europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin.
Anunțul a fost făcut după cea de-a cincea reuniune a Dialogului politic și de securitate UE-R. Moldova, desfășurată la Chișinău, pe 5 noiembrie.
Acordul a fost semnat la Palatul Victoria, în prezența prim-ministrului României, Luca Niculescu, a ministrului Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, și a ministrului apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi.
Executivul condamnă acțiunile deputaților în portul Giurgiulești și avertizează asupra riscurilor pentru securitatea națională.
Luca Niculescu, aflat astăzi în prima sa vizită oficială la Chișinău, a reafirmat sprijinul ferm al Bucureștiului pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv pentru deschiderea ultimelor două clustere de negociere până la sfârșitul anului.
Radmila Šekerinska a subliniat că sprijinul Alianței Nord Atlantice pentru Republica Moldova nu trebuie privit ca un act de caritate, ci ca o contribuție la securitatea comună.
Andrius Kubilius s-a adresat printr-un mesaj video participanților la Moldova Security Forum, desfășurat la Chișinău.
Consolidarea cooperării în domeniul apărării și combaterea amenințărilor hibride, au fost principalele teme ale disucției.
Efectivul Armatei Naționale urmează să fie majorat, iar structura de forțe va fi ajustată în funcție de pericolele și amenințările actuale la adresa Republicii Moldova, a afirmat Anatolie Nosatîi.
La ședința cu caracter închis vor participa doar deputații și un număr restrâns de angajați din cadrul Secretariatului Parlamentului.
Radmila Shekerinska va avea o întrevedere cu președinta Maia Sandu.
Șefa diplomației europene a mai spus că sprijinul UE pentru modernizarea apărării R. Moldova prin Facilitatea Europeană pentru Pace a ajuns la 317 milioane de euro, dintre care 120 de milioane de euro urmează să fie alocate în 2026 pentru apărarea antiaeriană.
Decizia vine pe fondul preocupărilor privind securitatea R. Moldova și al activităților hibride ale Rusiei.
Numărul incidentelor provocate de drone în spațiul aerian al R. Moldova s-a dublat în 2026 față de anul trecut, iar autoritățile avertizează că fiecare nou caz este urmat de dezinformare și propagandă menite să alimenteze frica și nemulțumirea în societate.
Republica Moldova trebuie să continue investițiile în capacitățile sale de apărare, a declarat președinta în cadrul manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la crearea Armatei Naționale.
Bugetul pentru apărare ar urma să crească treptat până la 1% din PIB, până în 2030.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
Cetățenii sunt îndemnați să evite deplasările neesențiale din cauza situației de securitate.
Ministrul Afacerilor Externe a participat la ședința Comisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului European.
Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune destinat Armatei Naționale.
Oficialii au analizat provocările de securitate din regiune și modul în care Republica Moldova își consolidează capacitățile de apărare.
Marcel Bolboacă-Negru: „Venirea în Moldova seamănă cu o întoarcere acasă”.
Cel de-al doilea summit UE-Republica Moldova s-a încheiat luni cu anunțuri privind noi investiții europene în infrastructură și securitate, pe fondul avansării negocierilor de aderare ale Chișinăului la blocul comunitar.
Republica Moldova a emis un avertisment de călătorie pentru Israel, în contextul escaladării confruntărilor dintre Israel și Iran.
“Ce face Republica Moldova cu dronele căzute pe teritoriul său?”. Aceasta a fost întrebarea pe care i-a pus-o un coleg ucrainean lui Rosian Vasiloi, analist militar și de securitate, care a condus Poliția de Frontieră a Republicii Moldova în 2019 și în 2021-2023 și a lucrat în Ucraina în perioada 2014-2016. În afară de faptul că uneori plasăm dronele pe scările Ministerului de Externe când vine ambasadorul Federației Ruse pentru a primi note de protest din partea Chișinăului pentru încălcarea spațiului aerian moldovenesc de către obiecte zburătoare ruse, nu e clar care e răspunsul la această întrebare. Ucrainenii, însă, încă din 2014, au luat dronele căzute pe teritoriul lor drept o oportunitate de cercetare și dezvoltare a propriilor sisteme de apărare moderne. Poate oare Republica Moldova să facă același lucru? Aflați mai multe din interviul cu Rosian Vasiloi de mai jos.
Anatolie Nosatîi și Robert Kaliňák au discutat despre posibilitățile de extindere a parteneriatului în domeniul apărării, inclusiv prin proiecte de modernizare a capacităților militare sprijinite de Uniunea Europeană și NATO.
R. Moldova și România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea nu mai pot fi privite separat, a declarat Grosu, după discuțiile purtate cu președintele României.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2024, tehnologiile americane au blocat „aproape 4 milioane de solicitări malițioase” îndreptate către site-ul Președinției.
Evenimentul reunește experți internaționali, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai industriei IT pentru discuții despre protecția infrastructurilor critice, reziliența digitală și cooperarea regională în domeniul securității cibernetice.
Republica Moldova se integrează mai întâi de toate în clubul țărilor occidentale din punct de vedere militar și al securității. Astfel, voința politică pro-europeană este urmată îndeaproape de sprijinul concret al Vestului. Aliații și partenerii din UE au pus Chișinăul tot mai intens la adăpost sub o umbrelă de securitate.