Republica Moldova și „Coaliția voluntarilor”: un nou pretext pentru falsuri și dezinformări, lansate de propaganda rusă

Coaliția Voluntarilor
© EPA/LUDOVIC MARIN / POOL MAXPPP OUT   |   Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski; președintele Franței, Emmanuel Macron; și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, își dau mâna în timpul semnării declarației privind desfășurarea forței post-încetare a focului în Ucraina, în cadrul summitului Coaliției Voluntarelor privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, la Palatul Elysee din Paris, Franța, 6 ianuarie 2026.

Intenția Republicii Moldova de a participa la „Coaliția voluntarilor” pentru Ucraina a devenit rapid subiect de atac propagandistic, fiind prezentată drept o încălcare a neutralității constituționale și o implicare directă în război. În realitate, aceste afirmații ignoră atât conținutul documentelor oficiale ale Coaliției, cât și declarațiile autorităților de la Chișinău, mizând pe distorsionarea faptelor, inversarea cauzalității și discreditarea deliberată a unui format internațional de sprijin post-conflict pentru Ucraina.

Ce reprezintă Coaliția voluntarilor?

În primul rând, ar trebui precizat ce este această „Coaliție a voluntarilor” („Coalition of the Willing”, în original). Termenul și ideea au fost anunțate de premierul britanic Keir Starmer, în martie 2025, în urma unui summit al liderilor europeni și ai Turciei și Canadei, organizat la Londra. Statele participante au stabilit un plan în patru puncte menit să ducă spre o pace durabilă în Ucraina. Unul dintre aceste puncte ține de inițierea și întărirea unei așa-numite „Coalition of the Willing” - coaliție a celor care vor să ajute Ucraina - care să garanteze un acord de pace și să asigure pacea și ulterior.

La 6 ianuarie 2026, la Paris a avut loc o reuniune a membrilor coaliției la care au participat reprezentanți ai 35 de state - majoritatea țărilor din UE, dar și Canada, Australia, Japonia, Turcia, etc. În declarația adoptată la Paris - „Garanții de securitate robuste pentru o pace durabilă în Ucraina”, - participanții și-au reafirmat „angajamentul față de o pace justă și durabilă în Ucraina”. Documentul stabilește angajamente colective pentru garantarea securității Ucrainei și sprijinul său defensiv; angajamente politice și legale care pot fi activate după un eventual armistițiu; cooperare pentru monitorizarea încetării focului și posibilă forță multinațională; sprijin logistic și consolidarea capacității defensive a Ucrainei.

Trebuie însă subliniat că, potrivit declarației, acest sprijin va fi activat după încetarea focului: „Suntem pregătiți să ne angajăm într-un sistem de garanții cu caracter politic și juridic obligatoriu, care va fi activat odată cu intrarea în vigoare a unei încetări a focului, în completarea acordurilor bilaterale de securitate și în conformitate cu aranjamentele noastre juridice și constituționale respective”, se arată în declarație. Mai trebuie menționat că printre membrii Coaliției sunt și țări neutre cum ar fi Austria și Irlanda.

Nu toți membrii s-au angajat public să accepte toate elementele declarației. De exemplu, trimiterea de trupe după un armistițiu rămâne o decizie națională. Deci, Coaliția Voluntarilor pentru Ucraina nu este o alianță militară formală, ca NATO de exemplu, ci un format plurilateral de state care consimt să creeze un cadru pentru garanții de securitate, sprijin politic și logistic și, eventual, forțe multinaționale după un armistițiu, pentru a susține suveranitatea Ucrainei și a descuraja viitoare agresiuni.

Într-o conferință de presă, la 23 martie a. c., președinta Maia Sandu a vorbit despre intenția Republicii Moldova de a participa la această Coaliție, precizând că ar urma să contribuie cu instruiri pentru deminare. Acest lucru, a spus ea, se va întâmpla însă după încheierea războiului. „Republica Moldova deja oferă sprijin Ucrainei sub formă de instruiri pentru deminare și acesta este lucrul pe care îl putem face și pe care l-am oferit în cazul în care va exista acest acord final al membrilor Coaliției Voluntarilor ca Republica Moldova să se alăture. Republica Moldova poate, Constituția Republicii Moldova permite acest lucru și cred că este important să fim și noi parte a acestui efort. Așa cum am spus mai devreme, pe partea de deminare, specialiștii noștri pot oferi și instruiri și pot participa la deminare în condițiile sau cu condiția că se încheie războiul în Ucraina și, respectiv, se pot face activități pe timp de pace”, a menționat Maia Sandu.

Veșnica sperietoare: încălcarea neutralității și implicarea în război

Explicațiile Maiei Sandu au provocat imediat critici și narațiuni false. Cea mai frecventă, promovată atât la Moscova, cât și în presa și de politicieni de la Chișinău este că participarea Republicii Moldova la Coaliția Voluntarilor ar încălca statutul de neutralitate și ar băga Republica Moldova în război. A dat tonul Partidul Socialiștilor, care susține într-o declarație că acest lucru „reprezintă un pas deschis periculos și iresponsabil, care, în esență, înseamnă atragerea țării noastre în actualul conflict militar de partea uneia dintre părți”. Potrivit PSRM, decizia de a participa în Coaliție ar fi „orientată spre demontarea neutralității constituționale a Republicii Moldova și atragerea efectivă a țării într-o confruntare cu Rusia — stat care nu a declarat război Moldovei și care, timp de decenii, a rămas un partener strategic al acesteia” și că această coaliție, în genere, „este un instrument de escaladare a conflictului militar în Europa de Est”.

De fapt, anume aceste elemente sunt contrazise atât de declarația de la Paris, cât și de explicațiile șefei statului. În primul rând, în documentul de la Paris este prevăzut că garanțiile statelor membre ale Coaliției vor fi activate odată cu încetarea focului. Ceea ce a precizat și Maia Sandu. În al doilea rând, prezența în această coaliție a unor state neutre, inclusiv a Austriei (care, la fel ca Republica Moldova are prevăzută neutralitatea în Constituție), arată că participarea nu reprezintă încălcarea principiilor neutralității.

În plus, să ne amintim că militarii moldoveni au mai avut experiențe similare. Peste 100 de militari moldoveni au participat la operațiuni post-conflict în Irak, în perioada 2003-2008, adică în perioada guvernării comuniste, atunci când actualii lideri ai PSRM, Zinaida Greceanîi și Igor Dodon, precum și mulți alți numeroși reprezentanți ai formațiunii ocupau funcții cheie în stat (Dodon - ministru și prim-vicepremier, Greceanîi - ministru, apoi premier). Ba mai mult, cel puțin o decizie în privința detașării unui contingent în Irak, a fost luată de parlamentul de atunci, controlat de comuniști, în ședință secretă. Unul dintre militari a fost și rănit în timpul unei astfel de operațiuni, iar ministrul Apărării de atunci, Victor Gaiciuc, rudă prin afinitate cu Igor Dodon și care a mai îndeplinit această funcție și în perioada mandatului de președinte al liderului socialist, a vizitat contingentul moldovenesc. Zeci de contingente de militari moldoveni au participat și continuă să participe în operațiuni de menținere a păcii sau post-război și acest lucru nu afectează statutul de neutralitate a Republicii Moldova.

Un alt capăt de narațiune falsă este că participarea Republicii Moldova în această coaliție ar fi o acțiune împotriva Rusiei. Despre aceasta a vorbit purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, fiind preluată de un număr mare de site-uri rusești. De fapt, atât Coaliția, cât și participarea Moldovei la ea, nu sunt anti-rusești în sine, ci împotriva agresiunii ruse, ceea ce sunt lucruri diferite.

Inversarea cauzalității

Propaganda mai sugerează că guvernarea de la Chișinău ar fi folosit atacul asupra liniei Isaccea–Vulcănești (pe care, de fapt, nici nu-l recunoaște, iar Veridica a scris despre asta) drept pretext pentru a justifica intenția de a participa în „Coaliția Voluntarilor”, însă cronologia reală contrazice această narațiune: Maia Sandu a vorbit despre acest subiect în cursul zilei de 23 martie, adică înainte de atacul propriu-zis asupra infrastructurii energetice. Prin urmare, nu atacul a generat declarațiile politice, ci dimpotrivă, putem presupune logic că atacul a fost un răspuns la pozițiile deja exprimate public, iar nu o „scuză” inventată ulterior de autorități. Narațiunea propagandistică funcționează astfel prin inversarea deliberată a cauzei și efectului, cu scopul de a deturna responsabilitatea și de a induce ideea unei escaladări provocate artificial de Chișinău.

Ce nu poți distruge, discreditează

Și, într-un final, așa cum procedează deseori, propaganda rusă a încercat să discrediteze și să persifleze Coaliția Voluntarilor. „Coaliția Voluntarilor există pentru a stoarce bani de la țările care au acceptat să participe la ea, pentru ca ulterior totul să fie furat”, potrivit Sputnik Moldova. Aceeași sursă mai susține că decizia de a participa la Coaliție reprezintă „o încercare de a se plia pe pozițiile țărilor vecine”. Iar o altă sursă ia în derâdere atât Coaliția în sine, cât și decizia Moldovei de a participa la ia.

Prin ironizare, acuzații de corupție și insinuarea unor motivații ascunse, propaganda urmărește să golească de sens Coaliția Voluntarilor și să o transforme într-un obiect de neîncredere publică. Este o tehnică clasică: atunci când ceva nu poate fi combătut factual sau juridic, este ridiculizat și prezentat ca fraudulos, pentru a-i submina legitimitatea și a descuraja orice asociere cu acesta.

Așadar, prin falsuri, exagerări, distorsiuni ale faptelor și evenimentelor, dar și prin ironii și persiflări, propaganda a încercat de la bun început să modeleze o opinie publică sceptică și ostilă față de ideea participării Republicii Moldova la Coaliția Voluntarilor. În lipsa unor argumente solide și a unei baze reale de discuție, Ea a recurs la metodele sale uzuale: manipularea cronologiei, exagerarea riscurilor și transformarea declarațiilor publice în motive de alarmă.

Timp citire: 7 min