Un studiu elaborat de Kyiv School of Economics, dezvăluie modul în care Chișinăul ar putea deveni partener strategic pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului declanșat de Rusia şi scoate în evidenţă oportunitățile de implicare a Republicii Moldova prin infrastructură, logistică și cooperare economică regională.
Poartă de acces
Proximitatea Republicii Moldova față de Ucraina și integrarea continuă cu sistemele europene de reglementare și cele comerciale creează condiții pentru ca statul nostru să funcționeze ca o poartă de acces, sprijinind lanțurile de aprovizionare legate de reconstrucție și etapele operaționale pentru investitorii care intră pe piața ucraineană, susţin autorii studiului.
Deși reconstrucția va avea loc în principal în Ucraina, amploarea acestui proces generează deja oportunități pentru economiile vecine de a participa la el prin lanțuri de aprovizionare, infrastructură transfrontalieră și parteneriate de investiții.
„Deși este puțin probabil ca Republica Moldova să devină un finanțator direct al reconstrucției Ucrainei, ea este bine poziționată pentru a contribui ca facilitator al investițiilor, logisticii și parteneriatelor transfrontaliere legate de efortul de redresare”, consideră autorii studiului.
În timp, astfel de eforturi ar putea contribui la consolidarea coridorului Ucraina-Republica, cu România ca ancoră europeană, într-o poartă de acces mai strategică pentru investițiile legate de reconstrucție, integrarea economică regională și reziliența economică pe termen lung.
În același timp, dezvoltarea acestui rol de poartă de acces va depinde de abordarea mai multor constrângeri structurale, inclusiv blocajele logistice, fricțiunile administrative care afectează comerțul și absența unor cadre instituționale dedicate pentru cooperarea transfrontalieră în domeniul reconstrucției, se arată în studiu.
Energie şi infrastructură
Analiza identifică mai multe sectoare în care colaborarea dintre Ucraina și Republica Moldova pare deosebit de promițătoare. Astfel, infrastructura logistică și de transport apar ca cel mai important sector favorabil, având în vedere importanța tot mai mare a rutelor comerciale alternative care leagă Ucraina de piețele europene.
Energia reprezintă un alt domeniu de cooperare de mare valoare, impulsionat de cererea tot mai mare de energie regenerabilă și soluții de securitate energetică.
Studiul estimează că şi industriile prelucrătoare și cele legate de construcții ar urma să beneficieze, de asemenea, de cererea de materiale și componente industriale în procesul de reconstrucție, în timp ce agricultura și domeniul agroalimentar oferă complementarități naturale.
Pot apărea oportunități suplimentare în serviciile de asistență medicală și în anumite tehnologii cu dublă utilizare, legate de ecosistemul Ucrainei de inovare în domeniul apărării, astăzi în continuă evoluție. Pentru a completa analiza sectorială, studiul identifică o serie de oportunități concrete de investiții în regiunile și sectoarele vizate.
O atenție deosebită este acordată regiunilor sud-vestice ale Ucrainei (Odesa, Vinița și Cernăuți), care se află de-a lungul coridorului natural de conectivitate ce leagă Ucraina de Republica Moldova și România și reprezintă un punct de intrare pentru cooperarea economică și investițiile transfrontaliere. Raportul compilează o listă de inițiative publice și private care însumează peste 590 de milioane de dolari în oportunități potențiale de investiții în cele trei regiuni.
Proiectele din Republica Moldova
În ceea ce privește proiectele din Republica Moldova, despre unele dintre ele se vorbește deja de câţiva ani, iar necesarul de investiţii se ridică la câteva miliarde de euro. De altfel, autorii atrag atenţia că multe dintre ele sunt încă la nivelul discuțiilor și ipotezelor.
Cele mai importante sunt legate de modernizarea coridoarelor rutiere şi a rețelei feroviare (coridoare spre UE și Ucraina).
De exemplu, modernizarea coridorului rutier pe axa Ungheni-Chișinău-Odesa, legat de conectivitatea TEN-T ar necesita între 300 şi 800 milioane euro.
Modernizarea aeroportui Mărculeşti și a infrastructurii adiacente acestui și transformarea lui într-un hub logistic multimodal care să conecteze transportul aerian, rutier, feroviar, depozitarea, inclusiv a combustibilului, cu o relevanță puternică pentru comerțul regional și fluxurile de mărfuri legate de Ucraina, ar necesita între 80 şi 120 milioane euro.
La fel, este prevăzută şi dezvoltarea centrului logistic multimodal din apropierea graniței, în Berești (Ungheni), conceput ca un nod de transbord feroviar care să conecteze Republica Moldova, România (ecartament UE) și Ucraina (ecartament larg). Platforma ar urma să atenueze blocajele transfrontaliere, să faciliteze transbordul eficient de mărfuri și să consolideze rolul Republicii Moldova ca poartă logistică între UE și Ucraina, în special pentru fluxurile legate de reconstrucție (materiale de construcții, exporturi agricole, inputuri industriale).
Deşi costul este relativ mic - 18-25 milioane euro, - şi poate fi dezvoltat prin parteneriat public-privat, proiectul bate pasul pe loc de trei ani.
În listă apar şi o serie de proiecte energetice trasfrontailiere: liniile electrice de tensiune înaltă Bălţi-Suceava, Străşeni-Gutinaş, Bălţi-Dnestrovsk etc, care sunt pe agenda autorităţilor deja de mai mulţi ani.
Beneficii şi riscuri
În opinia autorilor, un pas logic ar fi dezvoltarea, cu sprijinul Agenţiei InvestMoldova, a unei platforme de proiecte cu relevanță transfrontalieră, în special în sectoare ca transportul și logistica, energia și sectorul agroalimentar, unde o pregătire mai solidă a proiectelor ar putea ajuta la alinierea oportunităților din Republica Moldova cu finanțarea legată de reconstrucție și dezvoltarea lanțului valoric regional.
Studiul mai evidențiază şi necesitatea creării de fonduri de investiții și mecanisme de finanțare, consolidarea capitalului uman și educației tehnice, simplificarea cadrului de reglementare pentru investitori etc.
Realizarea, fie şi parţială, a acestor proiecte ar putea avea un impact economic substanţial, inclusiv o creștere mai accelerată a PIB-ului, ar putea duce la integrarea economică regională Republica Moldova–Ucraina–UE, la atragerea investițiilor străine directe şi la poziționarea Republicii Moldova ca platformă de reconstrucție regională.
Investițiile despre care vorbesc autorii studiului pot transforma Republica Moldova într-un nod regional de logistică, energie și producție, cu un rol important în economia post-război a Ucrainei.
Cercetătorii ucraineni însă atrag atenţia şi asupra faptului că, deși oportunitățile sunt semnificative, Republica Moldova se confruntă cu constrângeri structurale majore, cum ar fi infrastructura insuficient dezvoltată, capacitatea instituțională limitată, dependența de finanțare externă şi risc geopolitic ridicat.
În consecinţă, fără intervenții strategice, există riscul ca Republica Moldova să rateze beneficiile economice pe care le poate oferi reconstrucția post-război a Ucrainei.
