Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
Republica Moldova și Ucraina au deschis patru din cele șase clustere
Marți, 13 octombrie, Uniunea Europeană și Republica Moldova au deschis negocierile pentru clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Astfel, autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole de negociere.
Clusterele reprezintă cadrul în care statele candidate își aliniază legislația și politicile la acquis-ul comunitar, adică la ansamblul normelor și reglementărilor Uniunii Europene.
Clusterul „Piața internă” cuprinde regulile privind libera circulație a mărfurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalurilor, precum și normele referitoare la concurență, servicii financiare, dreptul societăților comerciale și protecția consumatorilor. Alinierea la aceste reguli urmărește să faciliteze accesul companiilor moldovenești pe piața europeană și să asigure condiții comune de funcționare pentru operatorii economici.
Clusterul „Competitivitate și creștere incluzivă” acoperă fiscalitatea, politicile economice și monetare, industria, transformarea digitală, ocuparea forței de muncă, educația, cercetarea și uniunea vamală. Deschiderea celor două clustere vine după ce, în iulie 2026, Republica Moldova a început negocierile pentru clusterul privind relațiile externe și, la 15 iunie 2026, a obținut deschiderea primului cluster de negocieri, „Valori Fundamentale”, la cea de-a doua Conferință Interguvernamentală UE–Republica Moldova.
Premierul Vasile Tofan a anunțat, înaintea comunicatului oficial de marți, că Republica Moldova a ajuns la 24 din cele 33 de capitole de negociere. Potrivit oficialului moldovean, progresele ar trebui să se traducă în beneficii concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri, inclusiv oportunități de muncă în UE, recunoașterea diplomelor și calificărilor și protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele care au lucrat în mai multe state. Printre beneficiile așteptate se numără și accesul mai simplu al companiilor moldovenești pe piața europeană, servicii financiare mai sigure și oportunități suplimentare de investiții în industrie și cercetare.
Cu o zi înainte, pe 12 octombrie, Președinția Republicii Moldova a anunțat că autoritățile de la Chișinău își propun să deschidă toate clusterele rămase până la sfârșitul anului. Obiectivul a fost discutat în cadrul unei convorbiri telefonice dintre președinta Maia Sandu și premierul irlandez Micheál Martin. Irlanda deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, până la 31 decembrie 2026.
Chișinăul ar putea avansa înaintea Kievului în procesul de aderare
Uniunea Europeană a stabilit și criterii de referință pentru închiderea provizorie a capitolelor de negociere. Progresele înregistrate de Republica Moldova ar putea modifica ritmul comun al cursului european al Chișinăului și Kievului. Potrivit publicației ucrainene Eurointegration.com.ua, după deschiderea tuturor clusterelor, sincronizarea negocierilor celor două state își va pierde din importanță, iar avansarea va depinde tot mai mult de îndeplinirea individuală a criteriilor de aderare.
Până la depășirea acestei etape, Republica Moldova și Ucraina sunt tratate ca o pereche în procesul de integrare europeană. Jurnalistul ucrainean Serhiy Sydorenko identifică însă un posibil factor care ar putea propulsa Chișinăul înaintea Kievului – apropierea de procedura IBAR (Interim Benchmark Assessment Report), raportul de evaluare a îndeplinirii criteriilor intermediare. Această etapă este importantă pentru capitolele fundamentale ale negocierilor, care vizează statul de drept, combaterea corupției și drepturile omului – Primul cluster. Spre deosebire de alte domenii, în care sunt stabilite criterii de referință pentru avansarea negocierilor, în aceste capitole statele candidate trebuie să îndeplinească mai întâi o serie de criterii intermediare. Ulterior, Uniunea Europeană stabilește criteriile finale. Îndeplinirea cerințelor intermediare permite trecerea la etapa de evaluare a criteriilor finale și deschide calea spre închiderea capitolelor de negociere. Rezultatele sunt consemnate în raportul IBAR.
Citând surse proprii, Serhiy Sydorenko scrie că Republica Moldova se pregătește să inițieze această procedură, care ar putea începe chiar în noiembrie 2026. Dacă informația se confirmă, Chișinăul ar putea intra într-o etapă a procesului de aderare înaintea Ucrainei, care nu a ajuns încă acolo. Diferențele de ritm între Ucraina și Moldova sunt însoțite și de nuanțe distincte în mesajele oficialilor europeni adresate celor două state. Republica Moldova este apreciată pentru reformele realizate, în timp ce Kievului i se cere să continue implementarea schimbărilor necesare, în special în domeniile fundamentale.
De pildă, ministrul irlandez pentru afaceri europene, Thomas Byrne, a declarat la Luxemburg, după deschiderea noilor clustere, că raportul Comisiei Europene din 2025 a recunoscut progresele Republicii Moldova.
„În raportul privind extinderea din 2025, Comisia Europeană a recunoscut că Republica Moldova a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an dintre toate țările candidate, în pofida amenințărilor hibride externe persistente. Sunt convins că raportul din anul curent privind extinderea va confirma această evaluare a eforturilor de reformă și a progreselor Republicii Moldova”, a afirmat oficialul irlandez.
La rândul său, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că UE susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră până în 2030. Ea a avansat și un posibil calendar pentru încheierea negocierilor. „În acest moment, lucrurile merg foarte bine. Susținem obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030. Dacă analizăm experiența anterioară, observăm că, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare ar putea fi încheiate în primul sau al doilea trimestru al anului 2028”, a declarat Marta Kos.
Estimarea este neobișnuit de concretă pentru un comisar european și indică un nivel ridicat de optimism în privința ritmului reformelor de la Chișinău, observă Serhiy Sydorenko. În declarațiile citate, notează el, nu au fost avansate prognoze similare pentru Ucraina. În cazul Kievului, Thomas Byrne a afirmat: „Îndemnăm Ucraina să continue implementarea reformelor necesare, în special în domeniile fundamentale”. Deși mesajul rămâne unul de susținere, formularea pune accentul pe necesitatea continuării reformelor. Dacă Ucraina nu va accelera îndeplinirea criteriilor, diferența față de Republica Moldova ar putea crește, iar evoluția procedurii IBAR ar putea deveni un indicator important al acestui decalaj.
Curtea Constituțională a anulat mecanismul de deblocare a numirilor în comisiile de evaluare
În paralel cu avansarea negocierilor europene, inclusiv pentru implementarea reformelor din primul cluster, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat joi o decizie care a amintit de un lucru extrem de important pentru drumul european. Înalta Curte a declarat neconstituționale prevederile care au permis numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor cu votul majorității simple a deputaților, în cazul în care nu era întrunit pragul de trei cincimi.
Hotărârea a fost pronunțată după examinarea unei sesizări depuse de deputații Ion Chicu, Alexandr Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Alexandru Verșinin și Diana Caraman. Aceștia au contestat procedura prin care fusese adoptat amendamentul ce a modificat pragul de vot. Potrivit autorilor sesizării, amendamentul a fost introdus înaintea lecturii a doua a unui proiect de lege care viza inițial protejarea magistraților împotriva agresiunilor. Deputații au susținut că modificările referitoare la comisiile de evaluare externă nu aveau legătură directă cu obiectul inițial al proiectului și nu au fost dezbătute în două lecturi, așa cum prevede Constituția pentru legile organice.
„Parlamentul trebuie să poată perfecționa proiectele, să corecteze texte, să dezvolte soluțiile legislative discutate în prima lectură. Dar amendamentul nu poate deveni o modalitate de a introduce o inițiativă legislativă distinctă sub acoperirea unui proiect care a trecut deja de prima lectură”, a declarat Alexandr Berlinschii în fața Curții.
Reprezentanții Parlamentului și ai Guvernului au cerut respingerea sesizării. Aceștia au susținut că procedura legislativă a fost respectată și că modificările urmăreau consolidarea independenței și securității sistemului judiciar. În opinia lor, mecanismul contestat era necesar pentru a preveni blocarea activității comisiilor de evaluare externă.
În examinarea cauzei, Curtea Constituțională a luat în considerare și opinia comună emisă la 16 iunie 2026 de Comisia de la Veneția și Directoratul General pentru Drepturile Omului și Preeminența Dreptului al Consiliului Europei. Hotărârea a fost adoptată cu opinia separată a judecătoarei Liuba Șova.
Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că a luat act de decizia Curții Constituționale și a subliniat că hotărârea produce efecte pentru viitor și nu afectează actele emise anterior în baza normelor contestate.
Amendamentul PAS a redus pragul pentru numirea lui Herman von Hebel
Decizia Curții vizează mecanismul legislativ prin care, pe 5 martie 2026, fracțiunea PAS a redus de la 61 la 51 numărul de voturi necesare pentru numirea lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, în Comisia de evaluare a procurorilor.
Modificarea a venit după ce, cu o săptămână mai devreme, Parlamentul nu reușise să-i numească pe experții internaționali Herman von Hebel și Bernard Lavigne în comisia de evaluare externă a procurorilor, deoarece aceștia nu întruniseră numărul necesar de voturi. Amendamentul a introdus astfel o modalitate de deblocare a numirilor în cazul în care nu era obținută majoritatea de trei cincimi.
În martie 2026, președinta Maia Sandu a explicat controversa legată de numirea experților internaționali Herman von Hebel și Bernard Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Șefa statului a declarat atunci că în Parlament nu existau 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că, în afara majorității parlamentare, nu cunoaște alți aleși care ar sprijini acest proces. Ea a susținut că lipsa unei majorități de 61 de voturi nu trebuie să ducă la blocarea reformei și a explicat că mecanismul aplicat în cazul numirii membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prevede recurgerea la votul cu majoritate simplă dacă nu se întrunesc cele 61 de voturi necesare inițial. Potrivit șefei statului, mecanismul a fost coordonat la vremea respectivă cu Comisia de la Veneția.
Maia Sandu a subliniat că disputa vizează numirea unor membri în comisiile de evaluare externă, nu modificarea Constituției, și a pus la îndoială disponibilitatea opoziției de a susține reforma justiției, amintind că unele partide au inclus în programele lor electorale desființarea Comisiei de vetting.
