Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.
Joi seară, MET Group, compania elvețiană, condusă de cetățeni ai Ungariei, a anunțat că își începe livrările de gaze pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, termen pe care a evitat să îl folosească în comunicatul său. Firma a menționat că a ajuns la o soluție care contribuie la securitatea energetică a „țării”: „Această realizare a fost posibilă doar cu contribuția crucială a operatorilor relevanți de sisteme de transport din UE, Ucraina și Moldova”. Deși compania vorbește de Uniunea Europeană, autoritățile moldovenești au informat că MET Group, de fapt, face parte dintr-o schemă rusească prin care Moscova a decis să finanțeze în continuare administrația pro-rusă secesionistă din Transnistria.
Alura europeană a combinației rusești
La începutul săptămânii, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că MET Gas and Energy Marketing AG va transporta gaze în regiunea transnistreană pe banii unei companii din Emiratele Arabe Unite – JNX General Trading L.L.C. În același timp, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus pe șleau că cea care plătește gazele este Rusia. Prin urmare, firma din Dubai este doar un vehicul financiar. Deși MET Group încearcă să își atribuie o alură „europeană” și „umanitară” în toată această poveste, offshore-ul elvețian nu este altceva decât o piesă dintr-o schemă rusească. Transnistria a optat pentru MET Group după ce a renunțat la asistența financiară în valoare de 60 de milioane oferită de UE pentru Transnistria.
La începutul săptămânii, Chișinăul a anunțat că va permite tranzitul de gaze în stânga Nistrului, iar Tiraspolul, la rândul său, va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Râbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022.
Tiraspolul își vrea observatorii militari la Copanca
Joi, Tiraspolul a anunțat că a început să demonteze posturile de control instalate abuziv. Biroul Politici de Reintegrare a comunicat că această informație urmează să fie verificată în teren de observatorii militari din cadrul Forțelor mixte de menținere a păcii.
În același timp, Tiraspolul reclamă delegația Republicii Moldova la Comisia Unificată de Control pentru faptul că blochează accesul observatorilor militari în satul Copanca, raionul Căușeni. Amplasată pe malul drept al Nistrului, această localitate este conectată la rețeaua de energie electrică din Transnistria, iar localnicii achită pentru energia electrică după tarifele transnistrene. Pe 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale a dispus conectarea a 14 sate din Zona de securitate la rețeaua Moldovagaz și racordarea satelor Varnița, Anenii Noi, și Copanca, Căușeni, la infrastructura Premier Energy. În situația în care locuitorii celor două sate stăteau în frig și întuneric din cauză că Transnistria a rămas fără gaze, începând cu 6 ianuarie, un grup de persoane dirijate de primarul socialist local, Afanasii Cuțari, cu implicarea fostului președinte pro-rus Igor Dodon, organizează constant proteste împotriva conectării localității la rețeaua electrică de pe malul drept al Nistrului. Pe acest fundal, delegația transnistreană în Comisia Unificată de Control își vrea insistent „observatorii” la Copanca.
Eliberarea „deținutului politic” Anton Malîșev
Marți, 11 februarie a.c., Tiraspolul a procedat la respectarea condițiilor impuse de Chișinău pentru permiterea tranzitului gazelor livrate pe banii rusești. Administrația separatistă pro-rusă a eliberat un deținut în contextul în care în spațiul public s-a generalizat sintagma „deținuți politici”, pornind de la declarația lui Dorin Recean făcută luni, 10 februarie a.c., despre condițiile tranzitului.
Chiar dacă în închisorile din stânga Nistrului sunt întemnițați pe bune deținuți politici – Mihail Ermurachi, 74 de ani, condamnat la trei ani și șase luni pentru insultarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski; Vadim Pogorlețchi, acuzat de „trădare de patrie” și de „contestarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare ruse”; Victor Pleșcanov, condamnat la trei ani și două luni de detenție pentru critica administrației, armatei ruse și invaziei ruse din Ucraina, – nu se știe de ce Tiraspolul a eliberat un deținut condamnat pentru vânzarea drogurilor. Predat autorităților constituționale, deținutul Anton Malîșev a fost imediat arestat de polițiștii moldoveni. În prezent, el este încarcerat în Penitenciarul 13 din Chișinău.
Inspectoratul General al Poliției a comunicat că, în 2021, acesta a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru trafic de droguri şi s-a ascuns de justiţie în regiunea transnistreană. Refugiat pe malul stâng la Nistrului, Malîșev și-a reluat afacerile cu droguri. În cele din urmă, în februarie 2024, potrivit pretinsei procuraturi din regiunea transnistreană, Malîșev a fost condamnat la 21 de ani de închisoare pentru că făcea parte dintr-o grupare specializată în desfacerea de substanțe narcotice.
Avocatul Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, cel care i-a oferit asistență juridică lui Anton Malîșev, a calificat respectivul caz drept „o criză de comunicare” și își asumă o parte de vină. În același timp, el sugerează că, în eventualitatea unei soluționări neprevăzute a conflictului transnistrean, fiecare caz de deținut din închisorile de pe malul stâng al Nistrului necesită o abordarea individualizată prin prisma unui concept de justiție tranzitorie.
Până își revine Chișinăul din dezmiticire, pesemne că Tiraspolul a reușit, cel puțin, să plăsmuiască din cazul Malîșev narațiuni anti-UE și împotriva Chișinăului pentru propaganda rusă, cum ar fi, de exemplu, asocierea integrării europene cu drogurile sau compromiterea noțiunii de „deținut politic” în Transnistria.
Dimineața, drone, seara, drepturi: Cazul Centrului rus de știință și cultură
Ambasada Federației Rusiei la Chișinău a calificat decizia autorităților moldovenești de a închide Centrul rus de știință și cultură drept „un act cinic” ce demonstrează indiferența guvernării actuale față de interesele și necesitățile unui mare număr de cetățeni moldoveni.
Reprezentanța diplomatică rusă susține că Chișinăul nu are cum să sisteze activitatea centrului rus, deoarece ar trebui mai întâi să notifice ambasada cu șase luni mai devreme. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a comunicat diplomatului rus că denunță unilateral Acordul interguvernamental cu privire la funcționarea Centrului rus de știință și cultură, după ce drone de luptă au explodat în sudul Republicii Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie a.c.
Fără a ține cont de incidentul legat de drone, Partidul Socialiștilor a acuzat autoritățile moldovenești de distrugerea legăturilor culturale și educaționale între popoare, de încălcarea principiilor fundamentale ale cooperării bilaterale. Închiderea centrului, se arată într-o declarație a PSRM, nu reprezintă doar un gest ostil față de Rusia, ci și o lovitură directă asupra a sute de mii de cetățeni ai Moldovei, pentru care limba rusă, cultura și istoria Rusiei sunt părți integrale ale identității lor.
