Anunțul făcut la 20 noiembrie a.c. de către ministrului Energiei, Victor Parlicov, care afirma că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la Sankt-Petersburg pentru a discuta situația energetică curentă din Republica Moldova, inclusiv subiectul livrărilor de gaze naturale în regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, dată la care expiră contractul de tranzit prin Ucraina, a provocat multe controverse la Chișinău.
Pe de altă parte, concomitent cu întâlnirea ministrului Parlicov cu președintele Gazprom, Alexei Miller, (întrevedere care a avut loc la 25 noiembrie a.c.), Moldovagaz a solicitat (la 26 noiembrie a.c.) de la ANRE majorarea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici cu circa 40% (apr. 4 lei). În cele din urmă, după unele amânări, ANRE a aprobat o scumpire cu 3 lei și 62 de bani (27,5%) pentru un metru cub de gaz, începând cu 1 decembrie a.c., noul preț ajungând la 16 lei și 74 de bani.
Noua criză energetică la Chișinău – cine este vinovat?
Decizia autorităților de a scumpi gazele naturale au surprins cetățenii, inclusiv și pentru faptul că la ședința Guvernului din 11 septembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări, comentând unele speculații din spațiul public (făcute de către liderul Partidului Nostru, Renato Usatâî), că tarifele la gazele naturale și energia electrica în sezonul rece nu vor crește. Această conjunctură – vizita lui Parlicov la Sankt-Petersburg, majorarea tarifelor la gazele naturale la solicitarea Moldovagaz, plus informația că Republica Moldova nu are suficiente stocuri de gaze naturale pentru întreaga perioadă rece – a provocat noi tensiuni la Chișinău. Imediat a apărut întrebarea – cine este vinovat de situația creată în sectorul energetic?
Răspunsul la această întrebare urma să-l dea ședință publică a Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe pe subiectul majorării tarifului la gaze și impactul acestei scumpiri asupra consumatorilor și economiei naționale. Această ședință a avut loc la 3 decembrie. La ședință au fost chemați reprezentanți ai Ministerului Energiei, ANRE, Energocom-ului și Moldovagaz. Răspunsul comun al celor patru instituții a fost că scumpirea gazului pentru consumatorii casnici s-a produs din cauza majorării bruște, în lunile octombrie-noiembrie a.c., a prețului la gaz pe piața energetică europeană. Însă răspunsul la întrebarea de ce nu a fost cumpărat volumul necesar de gaze naturale vara, în lunile când avem cel mai mic preț pe piață, deja a fost diferit, fiecare din instituții invocând limitele propriilor atribuții sau/și contextul de conjectură nefavorabil pe piața energetică.
Cum explică cei implicați în achizițiile de gaze majorarea tarifului
Poziția Ministerului Energiei este că de vânzarea și cumpărarea gazelor naturale sunt responsabile companiile care îl comercializează. Cu toate acestea, reieșind din faptul că subiectul gazelor naturale este unul sensibil pentru Republica Moldova, el este monitorizat atent și de către Guvern, dar nu Ministerul Energiei se ocupă de comercializarea gazului. Scopul Ministerului este de a crea oportunități la nivel politic pentru companiile care se ocupă de cumpărarea și vânzarea gazelor naturale. Și, desigur, nu Ministerul Energiei stabilește tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici.
Rolul ANRE este de a reglementa și monitoriza funcționarea eficientă a pieței de energie. În structura prețului actual ponderea costului gazul natural este în jur de 75%, ceea ce înseamnă că orice variație a prețului de achiziție dictează în mod direct necesitatea de interveni pentru a reglementa costul final. Luând în calcul că de la finele lunii octombrie a.c. prețul gazelor naturale pe piață a crescut cu aproximativ 25%, pentru a nu acumula devieri financiare negative pentru Moldovagaz, care ar fi putut să o ducă în incapacitate de plată, ANRE a trebuit să intervină că să ajusteze tarifele pentru consumatorii finali, ca urmare a evoluției prețurilor pe piață energetică.
Eneregocom, în calitate de companie responsabilă de crearea și menținerea stocurilor de gaze naturale, din octombrie 2021 până în mai 2024 a achiziționat gaze naturale de pe piața energetică europeană în conformitate cu hotărârile Comisiei pentru Situații Excepționale, pe care le furniza către Moldovagaz. Ulterior, după 1 mai 2024, în conformitate cu regulile pieței libere, Energocom a făcut achiziționări de gaze naturale de la companii energetice din Europa în funcție de licitațiile anunțate de către Moldovagaz.
Moldovagaz a precizat că contractul încheiat în luna noiembrie 2021 dintre guvernul Republicii Moldova și concernului rus Gazprom este încă funcțional, însă începând cu decembrie 2022, prin decizia autorităților de la Chișinău, se referă doar la livrarea gazelor naturale pentru regiunea transnistreană. De atunci, malul drept al râului Nistru s-a aprovizionat cu gaze naturale în baza achizițiilor făcute de Energocom la bursă și livrate către Moldovagaz. Cu referință la rezervele de gaze pentru sezonul rece – din octombrie 2024 până în martie 2025 – Moldovagaz a achiziționat 80% din gazul necesar. Mai urmează a fi achiziționate gaze naturale parțial pentru luna februarie și martie 2025. Moldovagaz a lansat licitațiile pentru achiziția de gaze naturale pentru noul sezon în luna iulie a.c., când s-a dorit a fi cumpărat tot volumul de gaz necesar pentru perioada rece, însă licitația a eșuat din cauza lipsei de oferte pentru un asemenea volum. Din această cauză, pentru a acoperi necesarul din sezonul rece, în condițiile în care nu au existat oferte trimestriale de gaze naturale, s-a decis procurarea de gaze naturale loturi mai mici, în jur de 18-23% din necesar. Achizițiile de gaze naturale își urmau programul, însă fluctuațiile de pe piața energetică, din diverse motive, inclusiv geopolitice, au dus la o creșterea bruscă a prețului la gazele naturale, deci și la creșterea prețului de procurare a gazului de către Republica Moldova.
Concluzii
Principala concluzie a audierilor organizate la 3 decembrie a.c. este că toate instituțiile, așa cum au prezentat ele situația, și-au făcut datoria, în conformitate cu atribuțiile pe care le au, iar scumpirea gazelor naturale ar fi fost generată de volatilitatea pieței energetice europene (exact aceeași abordare au avut-o altădată instituțiile statului responsabile de sectorul financiar-bancar când urmau să identifice vinovatul de „furtul miliardului”). Totuși, trebuie de remarcat următoarele aspecte: 1) Moldovagaz trebuia să înceapă procedura de achiziționare a gazelor naturale pentru sezonul rece 2024-2025 încă din luna mai, dar primele licitații au fost anunțate abia în iulie, în condiții (cum spun unii experți) nu dintre cele mai atractive pentru ofertanți; 2) Energocom în calitate de furnizor de stat, care beneficiază de credite externe și garanții din partea statului, nu a asigurat procurarea volumului necesar de gaze naturale pentru sezonul rece la prețuri avantajoase; 3) Ministerul Energiei și ANRE nu au supravegheat în mod corespunzător activitatea Moldovagaz și Energocom pentru a interveni când era cazul.
Este greu de spus acum care a fost cauza majorării tarifelor la gazele naturale – incompetența sau reaua intenție, sau chiar sabotarea instituțiilor statului. Sau, poate, și una, și alta. Este cert că această scumpire nu cade tocmai bine în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, un an foarte important pentru parcursul european al Republicii Moldova. Această scumpire survine cu puțin timp înaintea unui alt șoc energetic care va avea loc în curând – stoparea tranzitului de gaze naturale pe teritoriul Ucrainei către regiunea transnistreană –, cu scenarii imprevizibile și nu dintre cele mai optimiste pentru Republica Moldova. Mai mult, nu există nici certitudinea că în acest sezon rece nu vom mai avea noi creșteri ale tarifelor la gazele naturale, dar și la energia electrică, care să ducă la scumpirea în lanț a produselor. Principalul câștigător a acestei situații este Moscova, iar principalii perdanți sunt cetățenii moldoveni și statul Republica Moldova. În această situație, deși lucrurile nu mai pot fi întoarse înapoi, s-ar cer sancțiuni dure pentru cei responsabili de domeniul energetic, dar să nu se rezume totul la audieri într-o comisie parlamentară. În caz contrar, chiar am putea vorbi de similitudini cu „furtul miliardului”.
