În ultimele săptămâni, Moldova a făcut doi pași înainte și doi înapoi, în procesul de aderare. Dacă clusterele (grupurile de capitole) 2 și 3 au fost deblocate oficial pe data de 13 octombrie, o săptămână mai târziu The Kyiv Independent relata, bazându-se pe surse neoficiale, că Ungaria, cea care anterior întârziase deschiderea clusterelor 2 și 3, s-a opus deblocării următoarelor două clustere, 4 și 5, fără explicații. Vizita ulterioară a președintei Maia Sandu la Budapesta nu pare a fi produs rezultate concrete. Moldova are, deocamdată, destul de lucru cu grupurile de capitole 1, 2, 3 și 6, iar blocajul pare a fi unul temporar, după toate estimările. Totuși, conjunctura europeană actuală conferă un grad de urgență pașilor de acest fel.
Blocajul clusterelor 2 și 3 s-a legat de situația minorității maghiare din Ucraina. Premierul acestei țări, Péter Magyar, a menționat anterior, în repetate rânduri, chestiunea educației acestei minorități, iar țara lui a dat undă verde celor două clustere imediat ce parlamentul kievean a adoptat o lege privind învățământul în limba maternă. Moldova este „cuplată” cu Ucraina în procesul de aderare, iar liderii țărilor UE au tins, până acum, să trateze cele două țări-candidate la fel, din motive de echitate. Așa s-a ajuns la situația în care o problemă dintre Ungaria și Ucraina să se propage în calendarul de aderare al Republicii Moldova.
Cele patru grupuri de capitole deja deschise se referă la așa-numitele „Fundamentals” (1), piața internă (2), competitivitate și creștere incluzivă (3) și relații externe (6). Clusterele 4 și 5 se referă la agenda verde și conectivitate sustenabilă și resurse, agricultură și coeziune.
Ce motive ar putea avea Ungaria pentru blocaj
Faptul că grupurile 4 și 5 nu au fost deschise pare cert, fiindcă deschiderea lor ar fi fost însoțită de un anunț oficial. Cu privire la motivele pentru care Péter Magyar a refuzat s-o facă, se pot însă face doar deducții. Într-un interviu Associated Press, liderul maghiar afirmă că se opune în continuare unui proces accelerat de aderare în cazul Ucrainei, care „ar submina credibilitatea UE”, și că o țară aflată în război nu poate adera la Uniunea Europeană. Același interviu include informația că Ungaria își va menține politicile dure referitoare la migrație și azil din epoca FIDESZ. În plus, diferite surse au pus poziția Ungariei în legătură cu conjunctura internă și dorințele electoratului TISZA, partidul lui Magyar, electorat care nu e tocmai unul internaționalist și progresist.
Ce (n-)a obținut Maia Sandu la Budapesta
Mesajul publicat de președinta Moldovei pe Facebook după vizita la Budapesta menționează discuții „despre parcursul european al Republicii Moldova”, fără alte detalii. Cel al lui Magyar este încă mai puțin explicit, cu excepția unei strângeri de mână cu Maia Sandu. Ceea ce a obținut președinta a fost însă o întâlnire bilaterală cu Magyar; astfel de întâlniri au mai avut loc doar cu președinții Muntenegrului și Bosniei și Herțegovinei, la care se adaugă fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, în momentul de față ministru de finanțe în guvernul norvegian.
Vizita Maiei Sandu la Budapesta a avut loc cu ocazia comemorării Revoluției Maghiare din 1956. Șefii de state prezenți au avut în general doar întâlniri protocolare, colective, fără consistență diplomatică intrinsecă, cu Magyar și președintele Ungariei, András Baka, aliat al premierului, desemnat de TISZA în Parlament. Dintre cele patru țări care au beneficiat de întâlniri bilaterale cu Magyar, Muntenegrul se află într-un stadiu foarte avansat în procesul de aderare, cu toate capitolele de negociere deschise, spre deosebire de Bosnia și Herțegovina, care nu are niciun cluster deschis. Semnificația acestor întâlniri e greu de estimat, atâta timp cât o bună parte din șefii de state invitați la Budapesta pentru comemorare nu au participat la ele, lucru remarcat de vocile critice la adresa TISZA și a lui Magyar. Printre ei se numără și Volodimir Zelenski, care însă avusese o întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles, pe 16 octombrie. Comunicatul președinției Ucrainei conține o informație încurajatoare (care sugerează, totuși, un obstacol nenumit): „se lucrează la deschiderea ultimelor două clustere până la sfârșitul anului”. Din motivul deja menționatei „cuplări”, Moldova ar putea beneficia de „lucrările” respective.
Aderarea favoriților, în context european
Atitudinea lui Péter Magyar ridică semne de întrebare la Bruxelles, unde se ia în calcul și prestația partidului său, TISZA, din Parlamentul European. Afiliat Partidului Popular, TISZA s-a abătut de mai multe ori de la linia grupului, (încă) cel mai important din politica europeană. Revenind la grupurile de capitole, până acum Moldova și Ucraina au făcut pașii tehnici către aderare într-un ritm accelerat, iar progresele au fost primite de Uniunea Europeană, așa cum e ea azi, cu brațele deschise. Totuși, unitatea europeană, reconstituită în mare măsură după dispariția obstrucționistului Viktor Orbán din Consiliul European, riscă să nu dureze prea mult. Principala anxietate a Bruxelles-ului o reprezintă, în momentul de față, alegerile pentru președinția Franței din aprilie 2017, unde suveranista Marine Le Pen este dată ca favorită. O Franță condusă de un astfel de personaj ar crea perturbări serioase în marile foruri europene, în primul rând Consiliul șefilor de state, care ar putea face dificila epocă Orbán să pară una prin comparație roză. E foarte clar de ce țări aflate în procesul de aderare, ca Moldova, au tot interesul să facă un număr cât mai mare de pași oficiali, consfințiți prin decizii și acte legislative, până la jumătatea anului viitor.
Un al doilea context problematic se leagă de bugetul pe șapte ani al Uniunii (Cadrul Financiar Multianual, 2028-2034). Este principalul motiv de discordie al Bruxelles-ului în această toamnă, fiindcă propunerea din 2025 a Comisiei, de aproape două mii de miliarde de euro, a fost considerată exagerată de „țările frugale”. Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a formulat o propunere de compromis mai redusă (aproximativ 1.700 de miliarde), dar nici aceasta nu a fost bine primită, așa că statele-membre vor reporni aproape de la zero, cu negocieri bilaterale cu președintele Consiliului European, António Costa. Bugetul UE conține și fonduri consistente pentru aderare și vecinătate, de care urmează să beneficieze Moldova și alte țări cu performanțe bune în proces. Numai de la propunerea Comisiei la cea, neacceptată, a președinției irlandeze, acestea au scăzut de la 43,2 miliarde de euro, la 36,9. Desigur că o finanțare mai redusă i-ar crea Moldovei dezavantaje serioase, în procesul costisitor de adecvare la imperativele Uniunii Europene. Singura veste bună e că negocierea pornește „de sus”, fiindcă în 2025, Comisia a propus fonduri mult mai mari decât în exercițiul bugetar anterior pentru astfel de lucruri, pornind de la imperativul geopolitic al unei extinderi rapide și solide.
Desigur, pentru Moldova e foarte dificil să influențeze astfel de contexte geopolitice. Ceea ce poate face ea e să ia în calcul elemente de acest tip, planificându-și manevrele în câmpurile în care are capacitate de acțiune politică.
