Ultima toamnă de pace, cea din 2021

Ultima toamnă de pace, cea din 2021
© EPA / DUMITRU DORU   |   Alegeri prezidențiale în Moldova

Elon Musk a investit 120 de milioane de dolari în campania lui Donald Trump.

Rușii, prin rețeaua Șor și alte canale, unele dintre ele acoperite de pașapoarte diplomatice pentru consuli onorifici de prin apropierea Oceaniei, au investit peste 100 de milioane de dolari în prezidențialele și în referendumul din Republica Moldova.

 

Prima reacție răutăcioasă a venit de la Igor Dodon

După anunțarea victoriei lui Trump valoarea tuturor participațiilor lui Musk a crescut cu 26,5 miliarde de dolari. Într-o singură zi.

Musk a investit în Trump ca într-o afacere. Cu o profitabilitate imensă.

Rușii au investit în eșuarea referendumului și prezidențialelor din Republica Moldova ca într-un război. Acest război al Rusiei împotriva Republicii Moldova îi costă nici cât o jumătate de zi de conflagrație în Ucraina. Estimările pentru costurile unei zile de război sunt de 300 de milioane pentru Rusia și de peste 100 de milioane de dolari pentru Ucraina.

În discursul de duminică seara, după anunțarea parțială a rezultatelor prezidențialelor, Aleksandr Stoianoglo a ieșit cu un apel la calm și coeziune socială. După mine, a fost un discurs al unui om politic matur și responsabil.

În ziua de luni, imediat după turul doi, președinta Maia Sandu a fost felicitată cu ocazia victoriei de către liderii europeni, Biden și Zelenski.

Prima reacție răutăcioasă a venit luni, de la Igor Dodon, liderul socialiștilor: „Rezultatele votului vorbesc despre guvernarea eșuată a Maiei Sandu și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). A devenit o „rață șchioapă””.

Discursul lui Peskov, multiplicat de către portavocile Kremlinului la Chișinău

Moscova a avut nevoie de o pauză. De o zi. Ca să pară calmă, mare și distantă. A venit cu reacție marți, prin Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin: „Aceste alegeri nu au fost nici democratice, nici corecte. (...) În ceea ce o priveşte pe doamna Maia Sandu, ea nu este, în opinia noastră, preşedintele ţării ei, pentru că chiar în ţară majoritatea populaţiei nu a votat pentru ea şi vorbim despre o societate foarte, foarte divizată. Contradicţiile vor continua în mod cert”.

Apoi discursul lui Peskov a fost multiplicat de către portavocile Kremlinului din lumea politicului moldovenesc.

Deja Dodon chema susținătorii săi la proteste.

Voronin, liderul komuniștilor, a declarat: „Suntem categorici și protestăm împotriva concluziilor Curții Constituționale de a valida rezultatele referendumului. Nu considerăm că referendumul și alegerea președintelui sunt valabile”.

Miercuri, Aleksandr Stoianoglo a ieșit cu o declarație publică și a recunoscut înfrângerea, spre deosebire de socialiștii care l-au înaintat și susținut în campanie. Declarația lui Stoianoglo contrazice și opinia Kremlinului. Care, în aceeași zi, a chemat ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, pentru a-i înmâna o notă de protest, legată și ea de alegerile din Republica Moldova.

Joi, liderii europeni au semnat, în cadrul Summitului CPE de la Budapesta, o declarația de susținere a parcursului european al Republicii Moldova. Este un mesaj clar al statelor partenere adresat Federației Ruse: Republica Moldova nu este singură în acest parcurs european, iar eforturile sale vor fi susținute indiferent de interferențele Kremlinului pentru alegerile parlamentare de anul următor.

Joi a ajuns la Chișinău și reacția liderului chinez Xi Jinping, care a transmis un mesaj de felicitare pentru „Maia Sandu cu ocazia realegerii sale în funcția de președinte al Republicii Moldova”.

Prima săptămâna de noiembrie s-a încheiat cu victoria Republicii Moldova. Dar, vorba lui Stoianoglo, „noi am pierdut doar o bătălie, lupta continuă”.

Vom avea o jumătate de an extrem de greu.

Kremlinul și-a trezit agenții adormiți

Dmitrii Kozak a avut dreptate în august 2021, la Chișinău, când i-a declarat președintelui Maia Sandu că aveți doar o jumătate de an de pace. A fost unica toamnă de pace a președintelui și a Republicii Moldova.

Iar în condiții de război nu există jumătăți de măsură. Noi am reacționat delicat cu propaganda rusă (propaganda rusă nu e doar prin emisiunile de știri și analitice, ci și prin emisiuni muzicale și distractive), publicitatea se distribuie în continuare în limba rusă. Ucrainenii refugiați și-au retras copii din școlile ruse sau ucrainene din Republica Moldova, fiind îngroziți de propaganda rusă de aici. Kremlinul și-a trezit agenții adormiți și i-a înrolat în lupta împotriva Republicii Moldova. Iar noi îi privim cuminți de parcă suntem într-un club de dezbateri de bune maniere, unde vrem să descoperim frumosul & adevărul.

După ce președintele Sandu a declarat că „v-am auzit, vor fi remanieri”, liderii PAS încearcă să ne convingă că miniștrii lor sunt buni. Se vor aduna. Vor analiza. Vor decide. Nu e nevoie să ne convingeți. Probabil sunt buni. Dar va trebuie să-i jertfiți. Și pe cei mai eficienți. Nu veți reuși doar cu remanieri de catifea. Nu faceți greșeala din localele de anul trecut. Când v-ați numărat fericiți primarii din localitățile mici, dar ați pierdut marile orașe. Într-un război victime sunt și oamenii buni. 

Alte opinii
Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

Populaţia scade, dar numărul angajaţilor la stat rămâne neschimbat

În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul, sub aspect identitar și lingvistic

Recensământul din anul 2024 a arătat că în Republica Moldova locuiesc în permanență 2,4 milioane de oameni. În mod tradițional, cele mai așteptate date au fost cele cu privire la componența etnică a populației și la limba vorbită, inclusiv ce procent din populația majoritară se identifică drept români și ce procent drept moldoveni; câți dintre ei consideră că vorbesc limba română și câți moldoveneasca?

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Schema rusească a reînceput să lucreze în Transnistria (O sinteză a săptămânii)

Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.

Mai multe
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump
Veridica.ro: De ce tace (și când vorbește) Bruxelles-ul despre și cu Donald Trump

O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.

Veridica.ro
12 feb. 2025
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc
Blocul „Alternativa”, între proeuropenism și cal troian rusesc

Anunțul lui Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu și Mark Tkaciuk, din ultima zi a lunii ianuarie 2025, despre crearea blocului „Alternativa” este prima mișcare electorală importantă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an. Știrea despre coaliția celor patru politicieni a surprins pe toată lumea, deoarece, în aparență cel puțin, ei par a fi foarte diferiți. Cine sunt, totuși, cei patru lideri politici?

Ion Tăbârță
10 feb. 2025
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)
Bruxelles-ul tranșează criza din Republica Moldova (O sinteză a săptămânii)

Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.

Ilie Gulca
07 feb. 2025
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?
Cum va afecta stoparea finanțării americane industria vinului din Republica Moldova?

În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.

Andrei Cibotaru
05 feb. 2025
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă
Veridica.ro: Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.

Veridica.ro
05 feb. 2025
UE în fața redefinirii politicii de securitate
UE în fața redefinirii politicii de securitate

Statele Uniunii Europene trebuie să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare, - 2% din PIB nu mai este o cifră de actualitate, - în caz contrar, peste patru sau cinci ani europenii vor trebui „să se înscrie la cursuri de limbă rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei intervenții în Parlamentul European. Șeful NATO a vorbit astfel despre o problemă mai veche care există în rândurile statelor Uniunii Europene – investițiile în sectorul militar și de apărare, - asupra căreia au avut loc mai multe dezbateri în trecut.

Ion Tăbârță
04 feb. 2025