Prestigioasa revistă The Economist începe anul 2026 cu un editorial deloc optimist în privința tendințelor mondiale în domeniul vinului. “Scăderea vânzărilor de vin reflectă o lume mai singură și mai atomizată”, titrează publicația.
Și nu e vorba de “dry January” (ianuarie sec), când occidentalii se lasă de băut, pe o perioadă, după un ușor abuz în timpul sărbătorilor de iarnă. Este o tendință a ultimilor ani: industria vinului a intrat într-o fază de „realism rece”. Nu pare o criză ce trece cu un sezon bun, ci o schimbare de epocă. Viile se restrâng, producția la fel, respectiv și consumul scade pe piețele mari.
Cea mai depresivă zi din an este considerată a fi “Blue Monday” (Lunea Albastră), care cade în a treia zi de luni din ianuarie, în 2026 fiind pe 19 ianuarie, o zi asociată cu factori precum vremea sumbră, sfârșitul vacanței, datoriile post-sărbători și nivelul scăzut de motivație. Așa cum în Republica Moldova, sărbătorim încă și “pe vechi”, cred că cea mai depresivă zi a anului, se mută la noi cu 2-3 săptămâni și, probabil, suntem în acea perioadă.
Poate că un pahar de vin roșu (dar, neapărat cu moderație) ne-ar face să ne simțim mai bine!
Mai puține vii, mai multă selecție
Suprafața viticolă mondială continuă să scadă. În 2024, OIV estimează 7,1 milioane hectare, în scădere cu 0,6% față de 2023. Este al patrulea an consecutiv de contracție.
În practică, asta înseamnă că piața încearcă să-și potrivească haina pe un corp mai suplu. Sunt defrișate plantații vechi. Se reduc zonele mai puțin rentabile. Se păstrează terroir-urile care pot susține prețul și identitatea.
Iar producția globală de vin a ajuns, în 2024, la un minim istoric de peste 60 de ani: 225,8 milioane hectolitri, cu -4,8% față de 2023. Cauza-cheie: vremea extremă și presiunea bolilor asociate.
“Aici nu e vorba doar de secetă. E vorba de alternanțe bruște, de ploi în perioade nefavorabile, valuri de căldură sau îngheț târziu”, spune oenologul Gheorghe Arpentin, fost director la Oficiul Național al Viei și Vinului.
În unele regiuni, vița-de-vie a devenit un barometru al climei: nu doar arată schimbarea, ci o și plătește.
Pe 2025, primele estimări OIV indică o ușoară revenire (în jurul a 232 milioane hl), dar încă sub media ultimilor ani. Mesajul e clar: nu ne întoarcem „la normal”, ci ne obișnuim cu “noul normal”.
Consumul scade. Și nu doar din cauza banilor
În 2024, consumul mondial de vin este estimat la 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3%. OIV notează că este la cel mai jos nivel din 1961.
De ce scade consumul? Răspunsul nu e unul singur. Este un amestec de factori, ca un cupaj bine făcut, doar că aici notele sunt mai puțin romantice.
Mai întâi, demografia: în multe țări, consumatorii tradiționali îmbătrânesc. Tinerii intră mai greu în obiceiul vinului. Nu pentru că îl urăsc, ci pentru că beau altfel, mai rar, mai puțin sau, poate, mai conștient.
Apoi, totuși este și economia. Costul vieții apasă, iar când bugetul e restrâns, vinul devine fie o cheltuială eliminată, fie o mică recompensă pentru care alegi calitate, nu cantitate. O sticlă de vin bun costă cel puțin 200 mdl la restaurant (față de 40-50 mdl - o bere).
Mai există și o cauză discretă, dar puternică: schimbarea socială. Vinul a fost mult timp băutura mesei împărtășite. Când mesele se scurtează, când se mănâncă pe fugă, când serile se fragmentează, vinul pierde din „scenă”. Un coleg din străinătate, degustator de vinuri, îmi spunea: “Vinul cere timp. Iar timpul a devenit moneda rară a lumii moderne”.
La toate acestea se adaugă clima. Anii cu producții mici cresc presiunea pe preț și împing industria spre adaptări: soiuri mai rezistente, viticultură mai precisă, investiții în apă și tehnologie. OIV leagă explicit scăderea producției din 2024 de fenomene climatice care au afectat simultan mai multe regiuni viticole.
Când l-am întrebat de vinificatorul Arcadie Foșnea de la Crama Mircești cum a fost recolta 2025, mi-a răspuns: „Nu mai avem ‘an bun’ și ‘an rău’. Avem ani cu stres climatic în grade diferite. Și trebuie să învățăm să lucrăm cu stresul, nu să sperăm că dispare”.
Unde se situează vinul Moldovei în contextul global
Republica Moldova nu poate juca în aceeași ligă la volum cu giganții. Dar nici nu trebuie. În noua lume a vinului, avantajul nu mai este să fii mare. Avantajul este să fii clar, să ai o voce și să nu semeni cu toți ceilalți.
Dacă piața globală se mută spre valoare, origine și autenticitate, atunci Republica Moldova are un atu natural: poate spune o poveste coerentă despre terroir, despre tradiție și despre soiuri locale. Într-o perioadă în care multe țări își standardizează gustul ca să fie ușor de vândut, Moldova poate câștiga prin diferență.
Aici intră în scenă soiurile care au început să fie tratate nu ca „material de cupaj”, ci ca identitate de sticlă. Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră, Rara Neagră, Viorica. Când sunt vinificate corect, ele nu concurează doar prin preț. Concurează prin personalitate.
Un vin bun de Fetească Albă poate fi drept, curat, cu prospețime florală și citrică. Un soi care, în stil modern, poate sta bine la masă și poate susține gastronomia. Feteasca Neagră poate da vinuri roșii cu structură și profunzime, fără să cadă în greutate. Rara Neagră poate fi „vinul conversației”: suculent, cu aciditate, cu energie. Iar Viorica este o semnătură aromatică locală, ușor de recunoscut, potrivită pentru un public care vrea expresie și originalitate.
În contextul global descris de OIV, direcția logică pentru un producător mic este să fie relevant în nișe: vinuri cu origine clară, loturi curate, spumante bune, stiluri proaspete, și un discurs credibil despre sustenabilitate.
Într-un chestionar on-line, pe care-l fac pentru teza de master la Oenologie, am întrebat respondenții cum cred că ar trebui să se poziționeze Republica Moldova în piața globală de vinuri.
„Moldova nu trebuie să imite Napa sau Toscana. Trebuie să-și pună soiurile pe scenă și să vorbească simplu: cine suntem, de unde venim, ce gust are locul acesta”, a răspuns unul dintre cei chestionați.
Altfel spus: într-o lume care bea mai puțin, dar alege mai atent, Republica Moldova poate câștiga printr-o carte rară: identitatea.
