Ignorarea inițiativei de reluare a dialogului între Chișinău și Comrat, cum poate fi curățată Găgăuzia de Șor și problemele de la întreprinderea de stat ”Căile Ferate” au fost subiectele discutate în presa găgăuză săptămâna trecută.
Laf.md: Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) ignoră deja de un an inițiativa de a relua dialogul cu Chișinăul
Săptămâna trecută, portalul LAF.md a publicat un articol despre modul în care autoritățile din regiunea autonomă ignoră inițiativa de reluare a activității grupului de lucru interparlamentar.
Astfel, la ultima ședință, deputatul Alexandru Tarnavski a făcut un apel.
"Vă solicit să examinați posibilitatea de a include la următoarea ședință subiectul restabilirii dialogului la nivelul grupului de lucru al Parlamentului și Adunării Populare. Din luna martie a anului trecut, această inițiativă se află în atenția dumneavoastră. Cred că a fost suficient timp", a precizat Tarnavski.
Nu a existat nicio reacție din partea conducerii Adunării Populare la această propunere. Redacția LAF notează că acest grup de lucru este singurul canal oficial de dialog politic între Chișinău și Comrat.
"Dar iată paradoxul: nicio comisie nu a adus proiectul în discuție, niciun deputat nu a cerut examinarea urgentă. Proiectul este „în examinare” de un an întreg, deși, de fapt, se află la morga politică", a conchis autorul materialului, Vitali Gaidarji.
În opinia sa, majoritatea deputaților doar se prefac că așteaptă măsuri din partea cealaltă, dar în realitate nimeni nu vrea să apese primul butonul „reluare”.
Grupul de lucru interparlamentar este format din deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei. Acesta a fost creat în 2015, pentru a stabili un dialog între Chișinău și Comrat. Cu toate acestea, în decembrie 2023, partea găgăuză a decis să își suspende participarea.
Cum poate fi Găgăuzia curățată de Șor?: analiză pe Nokta
În ediția curentă a Nokta Live, jurnalistul Mihail Sirkeli a vorbit despre modul în care regiunea autonomă poate scăpa de oligarhul fugar Ilan Șor.
El a remarcat că bașcana Evghenia Guțul va fi în arest la domiciliu pentru o perioadă totală de 81 de zile, pe baza hotărârilor judecătorești.
"Acum, având în vedere că a fost plasată în arest la domiciliu și faptul că va petrece un total de 81 de zile în arest, există o circumstanță prevăzută la articolul 71, alineatul 4 din Statutul Găgăuziei. Acesta prevede, în particular: în cazul în care persoana care deține funcția de bașcan nu își poate îndeplini atribuțiile în termen de 60 de zile, funcția de bașcan poate fi declarată vacantă. Dar pentru aceasta, instanța trebuie să confirme că persoana care deține funcția de bașcan nu își poate îndeplini atribuțiile timp de 60 de zile" , a conchis Sirkeli.
Potrivit acestuia, pentru a declara vacant postul de bașcan, este necesar ca instanța să constate că Guțul nu își poate îndeplini obligațiile de bașcan pentru mai mult de 60 de zile. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, cineva trebuie să apeleze la instanță.
"De fapt, această situație deschide o oportunitate pentru Găgăuzia de a scăpa de gruparea de crimă organizată a lui Șor, sau cel puțin de a-l priva de principalul său activ în Găgăuzia - funcția de bașcan. În cei doi ani în care Șor a acaparat Găgăuzia, Găgăuzia a avut multe oportunități de a scăpa de gruparea lui Șor prin punerea sub acuzare a lui Guțul, prin neaprobarea Comitetului Executiv propus de Șor, prin neaprobarea alegerii bașcanului, care a fost cumpărat de Șor", crede jurnalistul.
Discuții despre criza de la întreprinderea de stat ”Căile Ferate”, evoluția reformei procuraturii și sosirea Comisiei de la Veneția în Moldova pe postul TV GRT
Săptămâna trecută, televiziunea publică GRT a difuzat un interviu cu un avocat, care a fost prezentat în studio drept politologul Serghei Mișin.
Unul dintre subiectele discutate în cadrul emisiunii a fost sosirea în Republica Moldova a reprezentanților Comisiei de la Veneția. Aceștia vor trebui să examineze, printre altele, modificarea codului electoral și reforma procuraturii.
Potrivit lui Mișin, recomandările Comisiei de la Veneția sunt obligatorii pentru Republica Moldova. (De fapt, recomandările Comisiei au caracter de „soft law”, adică sunt instrumente juridice neobligatorii, dar Republica Moldova încearcă să adere la aceste recomandări - n.a.).
"Pentru Moldova ele sunt obligatorii în situația actuală, în condițiile în care ei au introdus în Constituție articolul 140, care spune că directivele, recomandările, toate tratatele Uniunii care există în Uniunea Europeană prevalează asupra legislației locale. Ei înșiși au introdus această bombă, iar acum trebuie și sunt obligați să respecte recomandările Comisiei de la Veneția", a menționat Mișin. (În realitate, Comisia de la Veneția este o structură a Consiliului Europei, nu a Uniunii Europene - n.a.).
În același timp, el nu este sigur că în cele din urmă acest lucru se va întâmpla și că autoritățile moldovenești vor ține cont de sfaturile experților internaționali. Mișin crede că Comisia de la Veneția se va opune schimbărilor legate de reforma procuraturii moldovenești.
În studio s-a discutat și despre demisia fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.
"Bineînțeles că ea a devenit incomodă, bineînțeles că trebuia să fie înlăturată. Și așa psihologic și fizic, fizic în acest caz prin schimbarea legislației și unificarea procuraturilor, pur și simplu au scăpat de o persoană nedorită", - a adăugat Mișin.
De la subiectul procuraturii, participanții la emisiune au trecut la discutarea problemei de la întreprinderea de stat „”Căile Ferate din Moldova”. Invitatul a criticat concedierea angajaților acestei companii.
"Înțelegeți că în această situație, dat fiind faptul că întreprinderea feroviară a concediat angajații fără a-i plăti în aceeași zi sau a doua zi, așa cum prevede Codul Muncii al Republicii Moldova, ea a încălcat legea. Dar înainte de aceasta, a încălcat legea prin neplata salariilor la timp. Aceasta este, de asemenea, o încălcare", a declarat Mișin.
Potrivit lui Mișin, angajații companiei ar trebui să fie atenți din punct de vedere juridic pentru a recupera banii pe care compania îi datorează.
