În autonomia găgăuză începe astăzi, 16 octombrie, campania electorală pentru alegerile care vor avea loc pe 15 noiembrie, când locuitorii regiunii urmează să-și aleagă atât bașcanul (guvernatorul), cât și cei 35 de deputați ai Adunării Populare (parlamentul regional). Cele două scrutinuri, organizate simultan pentru prima dată după 1999, aduc câteva elemente noi importante. Cel mai relevant este că, după o confruntare juridică și instituțională prelungită între Chișinău și Comrat, aceste alegeri se vor desfășura, în premieră, în baza unui cadru electoral național consolidat, care limitează posibilitatea elitelor politice locale de a stabili propriile reguli de joc. Acest lucru însă nu înseamnă în mod automat că se vor schimba și preferințele alegătorilor.
De ce potențialii candidați la funcția de bașcan nu desfășoară încă o campanie activă, ce rol poate juca Găgăuzia în relațiile dintre Republica Moldova și Turcia și cum de a rămas Comratul fără marcaje rutiere – acestea sunt subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Chișinăul preia ilegal puterea în Găgăuzia, susțin reprezentanții echipei oligarhului fugar Ilan Șor din Comrat.
Recenta reforma electorală care vizează regiunea autonomă găgăuză este doar un prim pas, mic, în revizuirea la care ar trebui să fie supusă Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, ce conține prevederi vagi și ambigue, pe care autoritățile regionale le folosesc deseori în detrimentul statului nostru. De respectivele lacune a profitat întotdeauna Rusia, în timp ce toate guvernările de la Chișinău din ultimii 35 de ani, din varii și neînțelese motive, nu s-au arătat interesate să schimbe această stare de lucruri. Sunt opiniile lui Mihail Sirkeli, fondator al portalului de știri independent nokta.md de la Comrat și președinte al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, formulate într-un interviu pentru Veridica.md.
Chișinăul va încerca să rezolve prin forță problema transnistreană, după ce va dezesambla autonomia regiunii găgăuze, a declarat deputata Dumei de Stat de la Moscova, Aliona Arșinova, comentând declararea vacanței funcției de bașcan la Comrat.
După peste 30 de ani de confuzie politico-juridică, relația dintre autoritatea publică centrală de la Chișinău și autonomia locală de la Comrat intră într-o nouă fază – încadrarea regiunii găgăuze în structurile instituționale ale statului unitar Republica Moldova, în conformitate cu art.1(1) al legii fundamentale. Confuzie politico-juridică care a existat până acum i-a permis regiunii autonome găgăuze să se comporte ca un stat în cadrul altui stat.
Cum s-au desfășurat audierile publice privind modificările aduse Codului Electoral al Republicii Moldova în Găgăuzia, de ce în Comrat staționează de jumătate de an echipamentele noi destinate reparației drumurilor și ce nu funcționează corespunzător întreprinderile de stat. Iată subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Un proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat la Parlament, propune crearea unui Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va organiza alegerile regionale și va funcționa ca autoritate electorală permanentă în Găgăuzia.
Hotărârea Curții Constituționale privind alegerile din Găgăuzia a fost în centrul discuțiilor.
Decizia a fost luată în lipsa actelor normative necesare organizării scrutinului.
Discuțiile despre scandalul din jurul întreprinderii de stat MoldATSA, situația companiei farmaceutice „Ilaci-50”, în care Comitetul executiv este acționar majoritar, precum și problemele de la ferma de cai „At-Prolin”, unică în Moldova – acestea sunt subiectele care au fost abordate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Odată cu expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei (APG), în noiembrie 2025, în regiunea autonomă s-a format un vid instituțional, ca urmare a imposibilității organizării alegerilor pentru legislativul local.
Reprezentantul Ambasadei ruse Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a efectuat miercuri o deplasare la Comrat, dedicată „cooperării umanitare și interregionale”.
Vizita Kajei Kallas în Moldova, lipsa perspectivelor pentru autonomia găgăuză și soluționarea crizei politice legate de organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost subiectele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Săptămâna trecută, justiția a pus capăt celei de-a doua tentative a Adunării Populare de la Comrat (APG), al cărei mandat a expirat încă în 2025, de a organiza alegeri pentru legislativul regional al Găgăuziei. Între timp, autoritățile centrale au inițiat contacte cu reprezentanți ai puterii de la Comrat și au creat un grup de lucru menit să identifice o soluție pentru organizarea scrutinului.
În Parlamentul Republicii Moldova a fost depus un proiect de lege prin care se propune ca CEC să organizeze alegerile regionale, a declarat președintele interimar al APG.
Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create?
Timp de 30 de ani, Moldova nu a făcut altceva decât să restricționeze competențele Găgăuziei. Nici măcar 300 de lei nu au fost alocați pentru studierea limbii găgăuze, a declarat fostul bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal.
Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit data de 21 iunie pentru alegerile în legislativul regional, în cadrul unei ședințe extraordinare...
Discuții cu privire la soluționarea crizei politice din Găgăuzia, petiția jurnalistului Mihail Sirkeli adresată Chișinăului și scandalul legat de obligațiunile de stat din Ceadîr-Lunga sunt subiectele abordate de mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Sfaturile pentru Evghenia Guțul despre cum să iasă mai repede din închisoare, disputele privind modificările aduse Statutului Găgăuziei și o incursiune istorică despre modul în care URSS a pregătit anexarea Basarabiei în perioada interbelică 1920-1940, sunt temele care au fost discutate în mass-media găgăuză.
Discuția privind decizia autorităților din Republica Moldova de a ieși din CSI, masa rotundă cu participarea politicienilor pro-Kremlin la Comrat și problemele războiului informațional în țara noastră – acestea sunt temele care au fost discutate în mass-media din regiunea găgăuză în ultima săptămână.
Președinta s-a aflat astăzi în Găgăuzia, unde a participat la ceremonia dedicată marcării a 35 de ani de la fondarea Universității din Comrat.
Principalul și cel mai fierbinte subiect discutat în mass-media din Găgăuzia este reprezentat de viitoarele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Acestea trebuiau să aibă loc pe 22 martie a.c., dar au fost anulate din cauza unor dispute juridice. Despre modul în care mass-media din regiunea găgăuză a discutat această problemă puteți afla din rezumatul nostru.
Deputații din Găgăuzia trebuie să aprobe bugetul Comisiei Electorale până pe 20 ianuarie, altfel alegerile din 22 martie ar putea fi amânate.
Organizarea unei expoziții dedicate Holodomorului din Ucraina din anii '30 ai secolului trecut, decizia finală a instanțelor judecătorești în cazul legalității dizolvării Comisiei electorale centrale din Gagauzia și discuția privind contrabanda cu arme la granița moldo-română sunt temele abordate în mass-media de la Comrat în ultima săptămână.
Vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate la Comrat, schimbarea retoricii președintelui Adunării Populare, Dmitri Konstantinov, în ceea ce privește Chișinăul și problemele din domeniul justiției sunt teme care au fost discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
Confesiunea adjunctului președintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei la postul public GRT, concluzii despre motivul pentru care legea principală a regiunii autonome nu funcționează și cum sunt folosiți copiii din Găgăuzia în avantajul lui Șor, acestea au fost subiectele discutate în mass-media din Găgăuzia pe parcursul ultimei săptămâni.
Cine și de ce a avut nevoie să organizeze un miting la Comrat, cât de verosimilă este apariția a 10 mii de militari ruși în Transnistria și retorica îndreptată împotriva autorităților moldovenești – acestea au fost subiectele discutate în mass-media din regiunea găgăuză săptămâna trecută.
Ignorarea inițiativei de reluare a dialogului între Chișinău și Comrat, cum poate fi curățată Găgăuzia de Șor și problemele de la întreprinderea de stat ”Căile Ferate” au fost subiectele discutate în presa găgăuză săptămâna trecută.
Nu a făcut parte din niciun partid, nu a ocupat nici funcții publice până acum 10 ani. Deținea cea mai mare fabrică de mobilă din regiunea găgăuză și nu se plângea de nimic. Dar, în 2015, drumurile pline de gropi din Comrat l-au pus pe gânduri și și-a propus să facă ordine în oraș. În același an, a devenit primar al Comratului și ocupă această funcție până în prezent. Deși se declară un pro-european convins, găgăuzii au încredere în el. Este vorba despre Serghei Anastasov, primarul de Comrat, care explică pentru Veridica cum se întâmplă acest lucru, ce vrea Rusia de la autonomia găgăuză și cum oamenii lui Șor cumpără la greu voturile în regiune.