Confesiunea adjunctului președintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei la postul public GRT, concluzii despre motivul pentru care legea principală a regiunii autonome nu funcționează și cum sunt folosiți copiii din Găgăuzia în avantajul lui Șor, acestea au fost subiectele discutate în mass-media din Găgăuzia pe parcursul ultimei săptămâni.
Treizeci de ani de autonomie: există o lege - nu există încredere
Săptămâna trecută, LAF.MD a publicat un articol despre unde a ajuns Găgăuzia în cei 30 de ani de autonomie. Autorul textului, jurnalistul Vitali Gaidarji, a analizat de ce legea „cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” nu a funcționat niciodată pe deplin.
El a remarcat că, inițial, soluționarea pașnică a conflictului din Găgăuzia în anii '90 a fost prezentată ca o poveste de succes în întreaga Europă.
„Au trecut treizeci de ani. Legea este oficial în vigoare, dar legitimitatea sa este din ce în ce mai mult pusă la îndoială - nu numai de către avocați, ci și de către proprii beneficiari. Contrar așteptărilor, ea a încetat să mai fie un instrument de dezvoltare și a devenit mai degrabă o aducere aminte rituală a unui acord convenit cândva", a declarat autorul.
Potrivit acestuia, între Chișinău și Comrat, mult timp a existat un dialog discret, dar politicos. Însă, totul s-a schimbat în ultimii doi ani.
„Găgăuzia s-a retras efectiv din procesul de negocieri, a încetat să mai participe la grupul de lucru cu Parlamentul, iar apoi - și-a lichidat propria Comisie Electorală Centrală, creată în cadrul legislației naționale. Rezultatul a fost un blocaj instituțional. Alegerile pentru Adunarea Națională urmează să aibă loc la 16 noiembrie 2025, dar cine le va organiza este încă neclar. Vechea comisie a fost desființată, iar același haos juridic împiedică crearea uneia noi. În loc de o procedură stabilă, există haos cu elemente de provocare politică", a adăugat Gaidarji.
El crede că unul dintre cele mai îngrijorătoare momente pentru regiunea autonomă este izolarea internațională a Găgăuziei.
„Dacă în anii precedenți Găgăuzia era vizitată în mod regulat de diplomați, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai structurilor donatorilor, astăzi regiunea este efectiv tăiată de pe harta parteneriatului extern. Chiar și Turcia, care a susținut în mod tradițional regiunea autonomă, a adoptat o poziție prudentă de distanțare", a conchis jurnalistul.
Cum sunt folosiți copiii din Găgăuzia în avantajul lui Șor?
Portalul Nokta a publicat o nouă ediție a unei emisiuni realizate de jurnalistul Mihail Sirkeli. Acesta a dedicat-o situației cu mutarea balului absolvenților din piața centrală din Comrat în parcul GagauziyaLand din satul Congaz.
„Anul trecut, Șor se adresase deja absolvenților din Comrat - era, desigur, prezentat nu ca un criminal fugar și hoț, ci ca un prieten al tinerilor. L-au băgat în a treia oră a evenimentului - se pare că au încercat să testeze reacția societății la apariția lui la eveniment, chiar și printr-un mesaj video. Sau pur și simplu nu au avut timp să înregistreze mesajul video la timp, așa că l-au făcut rapid și l-au introdus când au putut. Anul acesta, se pare, au decis să se pregătească mai temeinic și să organizeze evenimentul în GagauziyaLand, care este asociat cu infractorul fugar Șor", a spus Sirkeli.
În opinia sa, prima problemă a deciziei de a organiza sărbătoarea în GagauziyaLand este securitatea. Complexul a fost construit ilegal și nu a fost încă pus în funcțiune, a precizat Sirkeli.
„Susținătorii lui Șor mă vor contrazice, desigur, că GagauziyaLand nu a fost dat în exploatare pentru că „regimul PAS și Maia Sandu", cum le place lor să spună, ar fi obstrucționat și ar fi făcut totul pentru a împiedica apariția acestei facilități. Toate acestea sunt, desigur, scuze și minciuni", a explicat jurnalistul.
Sirkeli crede că și latura morală este importantă în această situație. „Tinerilor care au absolvit școala li se transmite un semnal că este voie să furi și să jefuiești, iar pentru asta nu vei fi numit hoț și criminal, ci prieten al tinerilor”.
Manipulări de la Victor Petrov în emisiunea GRT
Postul public GRT a difuzat un interviu cu Victor Petrov, adjunctul președintelui Comitetului Executiv al Găgăuziei. Încă de la începutul emisiunii, accentul a fost pus pe dificultățile în relațiile dintre Chișinău și Comrat.
Petrov s-a plâns că spitalele din Găgăuzia sunt subfinanțate. În același timp, el nu a dat niciun argument în acest sens.
„Când partenerii de la Chișinău nu respectă legea, când nu-ți răspund la scrisori, la solicitări, la absolut nimic, este foarte greu să lucrezi. Este ca și cum ai vorbi cu o persoană surdă. Iar relaționarea, desigur, nu se realizează. Dar noi lucrăm cu oportunitățile, cu instrumentele pe care le avem acum", a spus Petrov.
El a menționat că se pregătește ajutor umanitar din partea Republicii Tatarstan, care face parte din Rusia. În același timp, Petrov nu este sigur dacă autoritățile moldovenești vor lăsa această încărcătură să treacă.
În direct, el și-a permis și manipulări, menționând că în 30 de ani în Găgăuzia nu a fost construit nici un spital. Toate au rămas din perioada sovietică. Petrov a uitat sau poate nu știe că la Comrat în 2019 s-a deschis o nouă clădire de spital construită de autoritățile turce. În apropiere se află și o nouă secție de chirurgie, construită cu bani din bugetul Republicii Moldova, în 2017.
De asemenea, Petrov s-a plâns că nu poate deschide un cont în nicio bancă din lume. Cu toate acestea, el nu a precizat de ce s-a întâmplat acest lucru. El a fost inclus pe listele de sancțiuni ale UE pentru răspândirea activă a dezinformării și incitarea la violență și teamă în rândul locuitorilor Găgăuziei prin promovarea unor dezinformări despre dorința Chișinăului de a elimina statutul de autonomie.
