Războiul și sancțiunile internaționale au împins economia Rusiei într-un declin care va continua și în viitor, potrivit mai multor analize făcute de presa rusă independentă. Tot de acolo aflăm cum pregătește FSB-ul oprirea tuturor comunicațiilor din țară.
Inferioritate stabilă: ce arată experiența rusă de funcționare a economiei aflate sub sancțiuni
Publicația RE:RUSSIA constată că, în patru ani de război și sancțiuni financiare, Rusia și-a construit un sistem alternativ de plăți în comerțul exterior, care a servit cu relativ succes economia și schimbul comercial cifrat la peste 700 de miliarde de dolari. Rusia este prima mare economie deconectată (parțial) de la SWIFT, astfel experiența ei va avea o semnificație majoră pentru sistemul financiar și comercial mondial, pentru politicile de sancțiuni pe viitor și pentru o posibilă fragmentare a infrastructurii economiei mondiale. Comerțul extern al Rusiei s-a transformat într-un sistem în care mijloacele alternative, incluzând criptomonede, scheme de netting și clearing, utilizarea de valute „de tranzit” (yuan, dirham ș.a), au înlocuit cu succes tranzacțiile în dolari și euro. În același timp, infrastructura informală s-a integrat treptat în sistemul controlat de stat, trecând de la adaptarea spontană la o nouă normă a politicii economice externe. Infrastructura paralelă de plăți internaționale include două circuite interconectate: unul intern, în ruble, și altul extern, în valute ale „țărilor-prietene”, adesea cu participarea intermediarilor din offshore-uri. Un asemenea sistem permite schimbul comercial, însă necesită o coordonare permanentă și implică costuri tot mai mari, transformând ocolirea sancțiunilor într-un proces instituționalizat, dar costisitor.
Această reorganizare a permis menținerea fluxurilor de export, însă a făcut comerțul mai puțin transparent, mai scump și mai dependent de un număr limitat de parteneri: în primul rând de China, EAU și un șir de state asiatice. În același timp, asimetria relațiilor comerciale ruso-chineze este critică. China, practic, reprezintă principalul cumpărător al resurselor rusești, principalul exportator – furnizor de utilaje și echipamente – și principalul centru de plăți. Yuanul joacă rolul de surogat al monedei de rezervă pentru economia rusă. De fapt, are loc o limitare a suveranității economice, mai rar întâlnită conform standardelor actuale. Din punct de vedere strategic, schemele „gri” și sistemele paralele de plăți permit susținerea relativ eficientă a comerțului extern, însă nu rezolvă problemele importante ale economiei aflate sub sancțiuni, doar le amână, creând iluzia „normalității”. Acestea ajută la păstrarea actualului statu-quo, însă nu îi permit economiei să se dezvolte pe deplin. Adică, pe termen mediu par de succes, însă pe termen lung, costurile acumulate cresc. […]
Integrarea în tehnologiile globale, accesul la piețele mari de capital – acestea rămân inaccesibile. De altfel, și în domeniul comerțului extern, recurgerea la rute alternative în contextul izolării permanente duce la declin tehnologic, creșterea cheltuielilor și scăderea structurală a competitivității exporturilor rusești, care sunt livrate la prețuri reduse din cauza riscurilor, adică aduc mai puțin venit și sunt limitate la câteva piețe. De aceea, transformarea schemelor „gri” în elemente ale politicii oficiale, reprezintă o sabie cu două tăișuri: pe termen scurt atenuează sancțiunile, pe termen lung, însă, adâncesc vulnerabilitățile economiei și comportă noi riscuri atât pentru Rusia, cât și pentru sistemul financiar mondial. Ar fi mai corect să fie numite „infrastructură de supraviețuire” ce sprijină comerțul extern, însă care fac dezvoltarea economică foarte dificilă și dependentă de voința politică a unor actori externi și reduc stimulii pentru normalizarea sistemică a condițiilor comerțului extern.
Ponderea veniturilor în bugetul Rusiei din exportul de petrol și gaze a scăzut la nivelul minim înregistrat în ultimii 20 de ani
MEDUZA relatează ce factori au provocat această situație și pe ce contează Putin pentru a continua războiul în Ucraina. Prețurile mici la petrol, supraproducția la nivel mondial, menținerea rublei puternice și sancțiunile internaționale – toate acestea lovesc concomitent în acumulările la bugetul de stat provenite din sectorul de gaze și petrol. Astfel, în 2025, Rusia a încasat din vânzările de petrol și gaze o sumă record de mică din totalul veniturilor, care nu s-a mai înregistrat în ultimii 20 de ani. Autoritățile încearcă să compenseze această scădere prin creșterea altor venituri – în primul rând prin majorarea taxelor și impozitelor pentru cetățeni și întreprinzători. Fără să echilibreze bugetul prin diverse metode, autoritățile cu greu vor găsi resurse pentru a continua agresiunea în Ucraina. Cu toate acestea, nici să oprească războiul nu se grăbesc, fapt ce nu va aduce nimic bun economiei ruse în 2026.
Datele Ministerului de Finanțe privind executarea bugetului pentru anul 2025 arată o scădere bruscă a veniturilor în sectoarele de petrol și gaze – Rusia a obținut anul trecut cu 23,8% mai puțin decât în 2024 (8,48 de trilioane de ruble, față de 11,13 trilioane). Doar 22,7% din totalul veniturilor a provenit din vânzările de petrol și gaze în 2025; un procent atât de mic nu s-a mai înregistrat în ultimii 20 de ani. [...]
În luna decembrie 2025, prețul petrolului rusesc Urals a scăzut sub 40 de dolari barilul. Piața internațională este suprasaturată: creșterea producției și a rezervelor prevalând în raport cu efectul potențialelor perturbări ale exporturilor. Ministrul Finanțelor Anton Siluanov deja prevede că la sfârșitul anului 2026 ponderea în buget a veniturilor din petrol și gaze ar putea fi și mai mică. Iar adjunctul acestuia, Vladimir Kolîcev a atenționat că această dinamică și necesitatea asigurării în avans a cheltuielilor la început de an vor duce la un deficit bugetar major. [...] Veniturile suplimentare din majorarea TVA până la 22% vor veni la buget abia începând cu al doilea trimestru. Funcționarii mai au la dispoziție câteva instrumente pentru acoperirea găurilor bugetare. De exemplu, majorarea datoriei interne și bani scoși din rezervele Fondului bunăstării naționale, înjumătățit în anii de război.
Analiștii prognozează că în 2026 prețul mediu pentru un baril de petrol Brent va fi de 56 de dolari (după 69 de dolari în 2025). Urals, în condițiile sancțiunilor internaționale, este mai ieftin decât Brent, însă guvernul a inclus în bugetul pentru 2026 un preț mediu al barilului de Urals de 59 de dolari – cu un dolar mai mult decât anul trecut. Acest lucru înseamnă că există riscul să se înregistreze un deficit de venituri generate din petrol și gaze. [...] La sfârșitul anului 2025, celelalte venituri la bugetul de stat au înregistrat o creștere de 12,6% față de 2024, însă volumul total de 28,8 trilioane de ruble a fost mai mic decât cel planificat la adoptarea bugetului (29,3 trilioane de ruble). Cheltuielile la bugetul de stat anul trecut au depășit cu aproape 7% volumul planificat. Astfel, deficitul bugetar în 2025 a constituit 5,6 trilioane de ruble, sau 2,6% din PIB. [...]
Citiți articolul integral pe Veridica.ro.
