
Autoritățile moldovenești vor să o destituie pe Evghenia Guțul pe cale judecătorească și să pună presiune pe conducerea Adunării Populare a Găgăuziei pentru a o înlătura din funcția de bașcan, relatează Sputnik Moldova.
Dezinformare: Maia Sandu vrea să o destituie pe Evghenia Guțul din funcția de bașcan
ȘTIRE: Guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a acuzat autoritățile moldovene de intenția de a o destitui. Declarația a fost făcută la finalul unei ședințe de judecată într-un dosar penal legat de finanțarea Partidului „Șor”. Guțul însăși are calitatea de inculpată în acest dosar.
„Este vorba de o comandă pur politică din partea Maiei Sandu. În felul acesta vor să mă destituie din funcție. Nici măcar nu o ascund, pentru că în fiecare săptămână reprezentanții PAS vin în regiunea autonomă și fac presiuni asupra președintelui Adunării populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, precum și asupra deputaților APG”, a declarat Guțul în sala tribunalului de primă instanță din Chișinău. Comentariul său a fost publicat pe canalul Telegram al publicației pro-Kremlin Sputnik.
După spusele sale, există presiuni enorme asupra deputaților APG pentru a vota în favoarea demiterii sale din funcție.
Realitate: Bașcanul nu poate fi revocat din funcție printr-o decizie a deputaților APG, iar dosarul penal împotriva lui Guțul a fost deschis înainte ca aceasta să devină guvernator al regiunii autonome
NARAȚIUNE FALSĂ: Evghenia Guțul este persecutată din motive politice, iar Chișinăul face presiuni asupra deputaților pentru a o demite din funcție.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Guțul vrea să pară o victimă politică pentru a justifica posibilele ilegalități în finanțarea partidului „Șor”. În același timp, ea dorește să discrediteze autoritățile moldovenești și să învrăjbească locuitorii Găgăuziei împotriva Chișinăului.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Dosarul penal în care este implicată Evghenia Guțul a fost deschis încă din 2022, cu mult înainte ca ea să candideze la funcția de bașcan al Găgăuziei în primăvara anului 2023. Birourile partidului „Șor” au fost percheziționate și, ca o consecință a acestor percheziții, a fost deschis un dosar penal. Procurorii o acuză pe Guțul că timp de mai mulți ani a adus bani pentru finanțarea ilegală a partidului „Șor”. Cazul a ajuns în instanță în primăvara acestui an. Tribunalul încă nu s-a pronunțat asupra cazului.
În ceea ce privește acuzațiile potrivit cărora Chișinăul ar face presiuni asupra deputaților din regiunea autonomă, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghi Leiciu, a declarat într-un comentariu pentru Veridica că nu a fost abordat personal cu astfel de propuneri și că nimeni nu a făcut presiuni asupra sa pentru a o demite din funcție pe Evghenia Guțul. Un alt deputat, care face parte din grupul parlamentar al președintelui APG, Dmitri Konstantinov, a negat, sub protecția anonimatului, că cineva din Chișinău ar încerca să facă presiuni asupra lor pentru a o înlătura din funcție pe Guțul.
De asemenea, pentru demiterea bașcanului din funcție, conform legislației locale, este necesar nu doar votul deputaților APG, ci și un referendum. Locuitorii regiunii autonome sunt cei care trebuie să decidă soarta bașcanului în cadrul unui referendum. Această normă este stipulată în articolul 70 din Statutul Găgăuziei (constituția regiunii).
„Dacă Adunarea Populară adoptă o rezoluție privind demiterea guvernatorului Găgăuziei cu două treimi din voturile deputaților aleși, se organizează un referendum privind demiterea guvernatorului Găgăuziei în termen de cel mult 30 de zile”, se arată în Statutul Găgăuziei.
CONTEXT: În echipa lui Ilan Șor s-a creat o practică conform căreia persoanele care riscă să fie condamnate la închisoare intră în politică pentru a se salva. Primul caz de acest fel s-a produs în 2015, când Șor însuși a fost ales primar al orașului Orhei. În timpul campaniei electorale, el a fost eliberat din detenție, datorită faptului că a obținut statutul de candidat în alegeri. Ulterior, Șor a creat un partid care includea o serie de figuri din raportul Kroll, o companie americană angajată pentru a investiga „furtul miliardului de dolari” din sistemul bancar al Moldovei.
Astfel, Marina Tauber și Reghina Apostolova au devenit membre ale Parlamentului Republicii Moldova, iar Veaceslav Lupov a devenit primar al orașului Taraclia. El a fost acționar al Unibank. În același timp, potrivit anchetatorilor, el a primit bani pentru a cumpăra acțiuni de la o companie înregistrată la aceeași adresă cu alte companii „din grupul Șor”. Lupov era proprietarul unei companii care a luat împrumuturi de milioane de dolari de la trei bănci moldovenești prejudiciate de acțiunile „grupării Șor”.
Șor însuși se poziționează și el ca o victimă persecutată din motive politice. În același timp, în instanță s-a demonstrat că el a fost unul dintre principalii participanți la „furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc”. Prin decizia Curții de Apel, a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Verifică sursele: