Comsomolist, vicepreședinte de soviet sătesc, brigarier de colhoz, veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial, simpli colhoznici etc. – aceastea sunt profiluri ale celei mai importante și mai temute organizații de rezistență antisovietică din raioanele Orhei și Rezina – Partidul Democrat-Agrar. Luptătorii acestui grup au hărțuit activiștii sovietici din satele lor, inclusiv deputați în Sovietul Suprem al URSS și în cel al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, cu scopul de a le tăia din zelul lor la ruinarea țăranilor, dar și pentru a răsturna regimul sovietic.
PDA avea drept scop înlăturarea puterii sovietice din Basarabia
După deportările din 6 iulie 1949 și până la cele din 17-18 iunie 1951, în aceeași perioadă cu grupul de rezistență „Armata Neagră” din satele actualului raion Ungheni, pe teritoriul actualelor raioane Rezina și Orhei, a acționat unul dintre cele mai temute grupuri de rezistență antisovietică, Partidul Democrat-Agrar. Inițiatorul grupului, Simion Zlatan, născut în 1927, în satul Popencu, Râbnița, Transnistria, a fugit din Armata sovietică și a pus pe picioare o organizație antisovietică cu grupuri mici în satele amplasate în jurul localităților mai mari, numite centre raionale, Rezina, Chiperceni, Răspopeni și Orhei. Numărul mare de centre raionale avea menirea să instituie un control mai strict după ocupația sovietică, pentru a elimina cea mai neînsemnată acțiune de rezistență locală.
Conform documentelor poliției politice sovietice, Partidul Democrat-Agrar avea drept scop înlăturarea puterii sovietice din Basarabia și instaurarea unei democrații de model occidental – în limbajul anchetatorilor emghebiști (MGB – Ministerul Securițății de Stat – n.a.), „o orânduire burgheză” – pe calea unei rebeliuni militare declanșate în același timp cu un eventual atac al Marii Britanii și Statelor Unite împotriva URSS. Organizația de rezistență urmărea comiterea unor acte teroriste împotriva activiștilor de partid, atragerea în organizație a noilor membri, procurarea armelor și munițiilor, confecționarea și răspândirea foilor volante antisovietice.
„La indicația spionajului american”
În programul formațiunii, elaborat de Simion Zlatan și Vasile Odobescu, în decembrie 1950, se menționa că formațiunea acționează împotriva puterii sovietice „la indicația spionajului american”. Iar Simion Zlatan se prezenta în fața camarazilor săi ca reprezentant al spionajului american, „colonelul Denis”, și avea numele conspirativ „Mordvinov”. Conform actului de învinuire, Simion Zlatan, din decembrie 1950 și până în ziua arestării în iunie 1951, a desfășurat o activitate antisovietică intensă, reușind să creeze grupuri subversive în satele fostelor raioane Rezina, Chiperceni, Răspopeni și Orhei. Mai exact, el a reușit să formeze grupuri ale organizației în următoarele localități:
în satul Trifești, raionul Rezina, membri: Emilian Boțolin, Afanasii Golub, Ion Garam și Ion Galbur, Neofit Pundic, Serghei Boțolin și A. Țurcan; în satul Gordinești, raionul Rezina, membri: Ion Țurcan, conducătorul grupului, Andrei Storoja și Grigore Doni; în satul Mincenii de Jos, raionul Rezina, membri: Eftimie Banaga; în satul Horodiște, raionul Chiperceni, membri: Olga Goliș și Valentin Malenki; în satul Budăi, raionul Orhei, membri: Eremei Sârbu.
La Trifești, cel mai numeros grup al Partidului Democrat-Agrar
În paralel cu crearea grupurilor subversive, Simon Zlatan a fost învinuit că a organizat sistematic adunări ilegale în casele membrilor organizaței în cadrul cărora chema la o luptă activă împotriva puterii sovietice. De departe, potrivit rechizitoriului, cel mai numeros grup al organizației a fost constituit în februarie 1951, în satul Trifești, în casa lui Ion Frunze. În cadrul unei ședințe, conducătorul local al grupului, Emilian Boțolin, i-a convocat pe Ion Garam, Afanasii Golub, Ion Galbur și Andrei Garam. Liderul PDA, Simion Zlatan, le-a cerut celor prezenți să își intensifice racolarea noilor membri și să împartă prin sat cât mai multe foi volante pentru ziua alegerilor în Sovietul Suprem al RSSM pe 18 februarie 1951.
Foaie volantă aruncată în urna de vot:
Dragilor domni țărani și voi, dușmanilor întregului popor, conducătorii comuniști, care susțin exploatarea comunistă în Rusia – să nu vă încredințați în planurile și puterile voastre mai mult decât în planurile și puterea Marelui, Atotputernicului și Veșnicului Dumnezeu. Votez pentru lichidarea Partidului Comunist și a orânduirii socialiste în Rusia.
FOTO: Foaia volantă aruncată în urna de vot
În aprilie 1951, în satul Trifești, în cadrul altei adunări, în casa vicepreședintelui de soviet sătesc Neofit Pundic, Simion Zlatan a dispus grupului local să elaboreze lista activului de partid din sat. În cadrul aceleiași ședințe, Galbur și Pundic au propus să fie omorâtă deputatul Sovietului Suprem al URSS, Maria Frunze.
În februarie–mai 1951, Simion Zlatan a fost învinuit că a comis, împreună cu camarazii săi, atacuri armate asupra sovietelor sătești și administrațiilor colhoznice din Scorțeni, împotriva magazinului cooperativei sătești din Slobozia Horodiște, împotriva activiștilor sovietici Daniil Gherța și Gheorghe Razborschi, amenințându-i pe ultimii cu moartea pentru zelul cu care executau dispozițiile Partidului Comunist.
Scrisori cu amenințări
O tactică de descurajare a zelului activiștilor de partid erau scrisorile anonime cu amenințări la adresa deputatul Sovietului Suprem al URSS, Maria Frunze, a președintelui colhozului „Kirov”, Ștefan Galbur, a comsomolistei Liubov Perepelița. La mijlocul lui martie 1951, potrivit documentelor poliției politice, Zlatan a organizat o adunare în satul Scorțeni, raionul Răspopeni, în cadrul căreia s-a decis comiterea actelor teroriste împotriva activiștilor de partid. Membrii grupului din Scorțeni au propus să fie omorât directorului școlii, Ion Drahnea, „pentru lucrul său activ în serviciul puterii sovietice”.
Scrisoare de amenințare la adresa președintelui colhozului „Kirov”, Șfefan Galbur:
Tovarășe Galbur Stepan Kirilovici, vă comunicăm că pe numele dvs. sunt înregistrate mai multe plângeri din partea colhoznicilor. Conform informațiilor din denunțuri, ați devenit grosolan în relațiile cu colhoznicii, de asemenea, din cauza principialității dvs., nu respectați lucrul colhoznicilor. De exemplu, multor colhoznici [...] nu le sunt trecute zilele de lucru, nu respectați necesitățile colhoznicilor. Atitudinea dvs. grosolană, neînțelegerea necesităților colhoznicilor și multe astfel de greșeli admise de dvs. conduc nu la consolidarea colhozului, ci la ruinarea acestuia, la dezorganizarea maselor. Manifestând voința dvs., tulburați oamenii, îi abateți de la viață și îi atrageți în lucruri mincinoase. Tovarășe Stepan Kirilovici, în numele organizației noastre de partid, vă previn: Dacă nu înlăturați greșelile dvs. în cel mai scurt timp și dacă vor mai fi create dificultăți absolut tuturor colhoznicilor, nu le vor fi trecute zilele de lucru, nu vă veți curma grosolăniile dvs. în relațiile cu oamenii, să țineți minte, dacă mai parvine o singură plângere, o să vă pomeniți într-o situație destul de neplăcută... da! [...] Dacă mai parvine o plângere pe numele dvs., să țineți minte, nu veți mai primi preîntâmpinări scrise din partea noastră, ci executări [...]
De asemenea, grupul a decis în cadrul aceleiași adunări să fie organizat un atac armat împotriva administrației colhozului „Frunze” din Scorțeni. Conform planului, după adunare, S. Tacu a tăiat cablul de telefon dintre centrul raional Răspopeni și Scorțeni. În același timp, D. Grubîi, A. Garam, Ia. Tacu și F. Stepam, în frunte cu Simion Zlatan, au jefuit administrația colhozului, au distrus documente, au rupt fotografiile conducătorilor de partid și ai guvernului sovietic.
Acțiunile violente ale Partidului Democrat-Agrar nu se limitau la atacuri împotriva activiștilor sovietici. În mai 1951, în cadrul unei adunări, care a avut loc într-un bordei din Pădurea Pogrebeni, raionul Chiperceni, Simion Zlatan a spus că formațiunea are nevoie de un autoturism și, împreună cu G. Celan, pe 21 mai 1951, l-au omorât pe șoferul Parcului de taxiuri din Râbnița, M. Sandu, lându-i mașina.
Crime și violuri
În ajunul alegerilor în consiliile locale ale deputaților muncitori, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești și al sărbătorii de 1 mai 1951, Simion Zlatan a dispus membrilor grupului de rezistență să confecționeze foi volante cu conținut antisovietic. Însuși Zlatan a scris textele, multiplicate de membrii organizației până la 70 de exemplare și răspândite în satele raioanelor Chiperceni, Rezina, Răspopeni.
În rechizitoriu, se mai menționează că Simion Zlatan și, mâna sa dreaptă, Celan, pe 14 mai 1951, amenințând-o cu armă, a bătut-o și violat-o pe cetățeana M. Pânzari. Pe 18 februarie 1951, în ziua alegerilor în Sovietul Suprem al URSS, Celan, împreună cu A.E. Duca, au tăiat, în preajma satului Cuizăunca, 300 de metri de cablu de telefon, întrerupând legătura dintre secția de votare și centrul raional Chiperceni. În aceeași zi, în satul Cuizăuca, la indicația lui Zlatan, Celan a introdus în urna de vot două foi volante antisovietice. Pentru fidelitatea cu care executa ordinele, Celan a fosf numit lider al grupului de rezistență din raionul Orhei.
Procurorii sovietici i-au înaintat cele mai grave învinuiri lui Simion Zlatan și mâinii sale drepte, Grigore Celan – omorârea taximetristului Sandu și violul M. Pânzari.
Poezie populară despre deportările din 6 iulie 1949, răspândită de grupul de rezistență Partidul Democrat-Agrar:
Ajungând la 6 iulie, / S-a început calea pe lume, / Așa lacrimi se vărsau / De pădurile plângeau. / Când s-ar găsi cineva, / Să-mi citească calea mea, Ar plânge cu lacrimi multe, / S-ar produce un deal și un munte, / Soarele când răsărea, /Mulți în casă la noi era, / În taină ei ne-au suit / Și spre gară ne-au pornit, / În vagoane ne-au încărcat, /Cu lăcăți ne-au încuiat.
FOTO: Poezie răspândită de grupul de rezistență Partidul Democrat-Agrar
Ceilalți membri ai organizației au primit pedepse mai blânde. În total, au fost condamnate 22 de persoane: Emilian Boțolin, născut în 1896, locuitor al satului Trifești; Afanasii Golub, născut în 1922, locuitor al satului Pripiceni, Curca; Ion Garam, născut în 1910, locuitor al satului Trifești; Procopii Dogoter, născut 1894, locuitor al satului Trifești; Ion Frunze, născut în 1920, locuitor al satului Trifești; Fiodor Popescu, născut în 1906, locuitor al satului Trifești (brigadier în colhoz); Neofit Pundic, născut în 1912, locuitor al satului Cimișeuți (vicepreședinte al sovietului sătesc din Trifeșți); Andrei Garam, născut în 1902, locuitor al satului Trifești; Gheorghe Garam, născut în 1928, locuitor al satului Trifești; Ion Galbur, născut în 1927, locuitor al satului Trifești; Serghei Boțolin, născut în 1896, locuitor al satului Trifești; Simion Baranovschi, născut în 1910, locuitor al satului Echimăuți; Dmitri Grubîi, născut în 1903, locuitor al satului Cimișeuți, etnic ucrainean (în perioada aflării Basarabiei în componența României, a lucrat jandarm; în 1946, a fost deportat în Republica Fino-Karelă, de unde a fugit; în 1951, a devenit membru al PDA); Ion Țurcan, născut în 1880, locuitor al satului Gordinești; Marc Laur, născut în 1902, locuitor al satului Minceștii de Sus; Eftimie Banaga, născut în 1903, locuitor al satului Minceștii de Jos; Vasile Bârca, născut în 1928, originar din satul Otac (fost comsomolist, a fost lider al grupului antisovietic din Cogâlniceni; Constantin Budac, locuitor al satului Cogâlniceni (brigadier la pepiniera de pomi din Cogâlniceni); Gheorghe Clima, născut în 1927, locuitor al satului Cuizăuca; Simion Clima, născut în 1916, locuitor al satului Cuizăuca.
În mare, toți aceștia au fost învinuiți că au participat la ședințele organizației de rezistență, au racolat membri în cadrul organizației; au organizat adunări ale membrilor racolați; au scris foi volante și le-au răspândit în localități; au participat la jafuri împotriva administrațiilor colhozurilor, sovietelor sătești și magazinelor etc.
Ei au fost condamnați în baza articolului 54, alineatele 2,3, 11,13, din Codul Penal al RSS Ucrainene – răscoala armată sau intervenţia cu scopuri contrarevoluţionare pe teritoriul sovietic a bandelor înarmate, cucerirea puterii în centru sau în teritorii..., orice fel de activitate organizaţională, ce are drept scop pregătirea sau comiterea crimelor, prevăzute în acest capitol, precum şi participarea în organizaţia constituită pentru pregătirea sau comiterea unei crime, prevăzute în acest capitol – se reprimă cu cea mai înaltă pedeapsă de apărare socială – împuşcarea sau declararea duşman al muncitorilor, cu confiscarea proprietăţi şi retragerea cetăţeniei republicii unionale, în felul acesta şi a cetăţeniei Uniunii RSS şi izgonirea pentru totdeauna peste frontierele Uniunii RSS; în circumstanţe atenuante se permite diminuarea [pedepsei] până la privaţiunea de libertate pe un termen de nu mai puţin de trei ani, cu confiscarea întregii proprietăţi sau a unei părţi a acesteia.
