Începând cu anii 60 ai secolului al XIX-lea, în contextul unirii Principatelor Române la 1859, autoritățile țariste au demarat edificarea unei infrastructuri școlare menite să omogenizeze din punct de vedere național și religios populația teritoriului dintre Prut și Nistru. În contextul lipsei de învățători rusofoni printre localnici, pentru a susține dezvoltarea rețelei de școli, a fost încurajată venirea unor dascăli originari din interiorul imperiului.
Aceştia au avertizat că numeroase licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi vor dispărea la 1 septembrie 2027.
Are prevăzută şi o întrevedere cu omologul Nicuşor Dan.
„Ascultarea de străini”, expresie care răsună astăzi în discursurile unor așa-ziși „suveraniști”, a fost parte esențială a extremiștilor de dreapta după Primul Război Mondial, inclusiv al liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu.
„Colegii noştri au fost denigraţi, vopsiţi în culorile cele mai oribile, deşi sunt un partid care vine către Țara Mamă, vine către aceleaşi construcţii şi alianţe din care noi facem parte” – a afirmat liderul AUR, George Simion.
În 1929, la Briceni, județul Hotin, într-o noapte, într-o casă izolată și ferită de vederea publică, cu ferestrele astupate cu pături, au fost prinși niște comuniști tineri evrei și ruși de ambele sexe – toți membri ai Ligii Culturale Evreiești din târg, se spune într-un raport al unui agent al Serviciului Secret de Informații (Siguranța Statului).
În timpul domniei sale, României i-a fost recunoscută internațional independența de stat, dar a fost nevoită să-i cedeze sudul Basarabiei pretinsei sale aliate, Rusia țaristă.
Deputatul basarabean Valeriu Munteanu o acuză că tergiversează avizele şi transmite mesaje publice ce obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de Revoluția anticomunistă din 1989.
Se anunţă lansarea unui post local de radio şi televiziune Trinitas în Republica Moldova.
Ion Codreanu, cunoscut ca Moș Ion Codreanu, a fost singurul deputat al Sfatului Țării rămas în Basarabia după intrarea trupelor sovietice pe 28 iunie 1940 care a supraviețuit. Pe 3 mai 1941, acesta a fost schimbat de către sovietici cu activista kominternistă Ana Pauker, scăpând astfel cu viață de NKVD-ul sovietic.
Tot mai aproape de sărbătorile naționale, revenim la întrebarea de esență: cine suntem noi, ce am ajuns și dacă ales noi drumul, sau am mers pe cel impus de alții.
Sub această semnătură, prozatorul și folcloristul Gheorghe Madan (5 octombrie 1872 - 7 noiembrie 1944) s-a prezentat în fața enkavedeului sovietic în calitate de martor, în septembrie 1940, în cazul celor 14 foști deputați ai Sfatului Țării.
Romanul „Insomnia” al scriitorului și jurnalistului Val Butnaru, despre care vorbim într-un interviu pentru Veridica, deschide colecția KMZero a Editurii ARC dedicată poveștilor de dragoste scrise de prozatori români.
Washingtonul și Moscova vor încheia un acord de pace în Ucraina în urma căruia Republica Moldova va fi gubernia Basarabia, care va include teritorii ucrainene, iar moldovenii, parte a „lumii ruse”, abia așteaptă să se întâmple acest lucru și rezistă în fața tentativelor UE de a-i transforma în români, potrivit mediilor pro-Kremlin.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Un miting de comemorare a victimelor deportărilor staliniste a avut loc, duminică, 6 iulie, în fața monumentului din fața Gării Feroviare din Chișinău, la 76 de ani de la cel mai mare val de deportări.
Emanuil Catelli s-a născut în 1883 în satul Zgărdești, județul Bălți, actualmente raionul Telenești. În 1917, a fost prins de revoluția rusă în statul-major al Circumscripției Militare Odesa, în grad de căpitan.
E luată în calcul și înființarea unui centru cultural al comunităţii românești din sudul Basarabiei, pe care șeful statului îl vrea în orașul Izmail.
Pentru a justifica ocuparea Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, istoricii sovietici au avut o misiune esențială – să „instaureze” puterea sovietică între Prut și Nistru. Și întrucât această putere n-a existat în Basarabia până la 27 martie 1918, când provincia s-a unit cu România, reprezentanții scrisului istoric sovietic trebuiau să o aducă aici post-factum, cu alte cuvinte, să mistifice adevărul. Istoriografia sovietică a plasat cronologic cucerirea puterii de către bolșevici în ținut într-o perioadă lungă – sfârșitul anului 1917 – începutul lui 1918, fără o dată precisă. Această incertitudine a durat până în 1957, când corifeii scrisului istoric sovietic au decis să aleagă o dată prin vot, adică „să voteze istoria”!
La 16 mai 1812 a fost semnată pacea de la București, în urma căreia regiunea dintre Prut și Nistru a fost alipită la Imperiul Țarist
Secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova, Nikita Salogor, a semnat în iunie 1946 un act de suicid pentru cariera sa politică - el a vrut județele Hotin, Ismail și Akkerman în componența RSS Moldovenești. Demersul său a fost reluat, cel puțin spus naiv, în 1958, în timpul mandatului lui Nikita Hrușciov în fruntea URSS, de către ministrul Culturii al RSSM, Artiom Lazarev, pentru care a plătit și el, probabil, cu mazilire din executivul sovietic moldovenesc. Ultima încercare de a cere de la Moscova cele trei județe a fost făcută în 1985, cu implicarea a trei comuniști sovietici moldoveni. Ridicolul acestei situații este că principalii actori ai acestei mișcări – din 1946, 1958 și 1985 – au moșit la 2 august 1940 RSSM în hotarele cu care ei înșiși nu au fost de acord.
La scurtă vreme după aceea, tânărul stat a fost silit să-i cedeze Rusiei țariste sudul Basarabiei.
Politiciana pro-rusă afiliată fugarului Ilan Șor, Victoria Furtună, a suscitat acum, în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și înaintea alegerilor parlamentare din toamnă, o epavă de partid cu denumire țipătoare, „Moldova Mare”. La o întrebare probabil regizată pusă recent de jurnalistul Gheorghe Gonța, dacă nu este mai simplu ca Republica Moldova să se unească cu România, pentru a-și rezolva toate problemele, Victoria Furtună a răspuns: „Numai dacă țara asta se va numi Moldova Mare și Parlamentul va fi la Chișinău, iar președinte va fi Victoria Furtună”. Proiectul „Moldova Mare” a fost inițiat în decembrie 1943, pentru a constrânge România de atunci, să decidă o retragere imediată din tabăra Axei, dacă dorea să salveze Moldova de Vest de anexarea sovietică.
El amintește că „toate provinciile româneşti care au hotărât în anul 1918 Unirea cu Ţara Mamă au ajuns să aibă, în organizarea bisericească, demnitate mitropolitană”.
În 1961, în Baraboi, Dondușeni, sovieticii au vrut să facă din biserică sală de sport. Pentru a-și îndeplini scopul, structurile regimului au recurs la un plan abominabil. Au decis să ucidă preotul și dascălul. Au făcut-o și au spus că cei doi au murit într-un accident de căruță, pentru că erau beți. Minciuna autorităților însă nu a fost înghițită de enoriași. Circa 1.500 de credincioși au decis să dezlege misterul cu privire la decesul preotului și dascălului lor. Autoritățile au răspuns în stilul lor rusesc: patru enoriași au fost condamnați la pedeapsa cu moartea, iar alți 14 – la ani grei de închisoare.
O parte din deputații Sfatului Țării au fost omorâți de către sovietici în 1941-1942, în particular cei ce au rămas în Basarabia după ocuparea ei de către URSS. Însă unele dintre cele mai mari personalități ale Moldovei de Răsărit de la 1917-1918 – Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu – au murit în închisorile României comuniste. Pantelimon Halippa a fost arestat de regimul comunist din România, întemnițat la Sighet, apoi predat sovieticilor și dus în Siberia. După trei ani de Gulag, a fost predat statului român și încarcerat din nou, la Gherla.
La intrarea sovieticilor în Basarabia, pe 28 iunie 1940, unii foști deputați ai Sfatului Țării, numiți de Constantin Argetoianu în memoriile sale „pezevenchi”, au preferat să rămână în casele lor, nu s-au refugiat în dreapta Prutului.
La ceremonie a fost prezent și ambasadorul Republicii Moldova, Victor Chirilă.
Managerul Andrei Apreotesei: „acest demers expoziţional este un omagiu adus trecutului şi patrimoniului comun, în contextul sărbătoririi pe 27 Martie a Zilei Unirii Basarabiei cu România”.
Pe 27 Martie se împlinesc 107 ani de la Unire.
Marți, 25 februarie 2025, la 16.09 minute, a murit Vladimir Beșleagă. A fost unul dintre cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia care au salvat limba română și onoarea literaturii române de atunci. În anul 1966.
Acesta a fost expulzat din statul vecin pe 1 octombrie 2018 și declarat persona non grata.