Düsseldorf, Germania, martie 2026. Este ultima zi a celui mai mare târg internațional de vinuri, Prowein — gigantul global al vinului — unde Republica Moldova își joacă cartea exportului. Trei tineri vinificatori din Moldova au îmbrăcat hanorace negre cu inscripția „Feteasca Generation” și atrag privirile curioase ale trecătorilor: ce-i asta?! Postarea lor pe Facebook obține mii de reacții în aceeași zi.
Un manifest
„E un manifest”, îmi spune un vinificator cu ștate vechi. Zice, nici cu vedete mari și bugete grase, nu ai uneori viralitatea asta.
Ca să înțelegeți ce înseamnă Prowein, trebuie să vă imaginați câteva spații ale Moldexpo și Romexpo luate la un loc. Vorbim de o suprafață expozițională de peste 70 000 de metri pătrați, adică aproape 10 terenuri de fotbal așezate unul lângă altul.
În 11 pavilioane enorme, își afișează standurile, o singură dată pe an, aproape 3 500 de companii vinicole din toată lumea. Iar, peste 30 000 de vizitatori iau la pas aceste standuri (exclusiv profesioniști; târgul nu e deschis publicului larg). O misiune deloc ușoară să faci turul complet: în cinci ani de când vizitez Prowein, nu am reușit niciodată să trec cap-coadă pe la toate standurile. Nici măcar cu ajutorul escaloatarelor sau a tunelurilor mobile ce te poartă dintr-un pavilion în altul. E mare lumea vinului și tot mai greu să te evidențiezi în ea!
Iată că — în acest oraș la propriu al vinului (are și metrou dedicat!) — construit pentru trei zile, își are pavilion și Republica Moldova. Tot mai ferm de la an la an, mai închegat și mai durabil.
În 2026, Wine of Moldova pare să aibă chiar una dintre cele mai consistente participări de până acum, mizând pe vizibilitate și diversificare. Peste 50 de producători moldoveni – inclusiv vinării și producători de divin – participă la târg, fiind organizați în două standuri naționale distincte, sub umbrela Wine of Moldova. Un stand dedicat vinului și altul - divinului.
Această abordare a permis o prezentare mai structurată și o adresare mai clară către importatori și distribuitori. Interesul s-a concentrat pe vinurile din soiuri autohtone și pe gamele premium, iar producătorii au raportat întâlniri consistente cu parteneri din Europa de Vest și Asia.
„Radacinile noastre. Viitorul nostru”
Așadar, cei trei mici vinificatori par să vizualizeze celebra vorbă: „buturuga mică răstoarnă carul mare”. “Feteasca Generation” — spun fondatorii — e menită să ducă Moldova și soiurile locale de struguri la un nivel internațional.
„Nu așteptăm viitorul. Îl construim acasă, în Moldova. ProWein 2026 – lansarea unei mișcări: Feteasca Generation. Tineri vinificatori, experiență globală, rădăcini locale. La exact 20 de ani de la embargo, construim pe fundamentul pus de părinții noștri și ducem vinul Moldovei spre un nou nivel”, spune Ion Luca.
Domnul Luca are puțin peste 40 de ani, a studiat vinificația la UTM în Republica Moldova, apoi — în Germania, iar mai târziu, a deschis o afacere de succes acasă. Inițial, o vinotecă în Chișinău, pe vremea în care o astfel de afacere era privită suspect la noi; apoi - o cramă mică, cu eno-turism - la Cricova. Pare să aibă succes: pe lângă vânzările domestice, are exporturi consistente în România, Norvegia sau Coreea de Sud. Președinta Maia Sandu, dar și numeroși ambasadori, l-au vizitat vinărie.
Dan Prisăcaru, un alt fondator al platformei, a studiat în Franța. Deși avea un contract generos de muncă în străinătate, a preferat să revină în Republica Moldova și să fondeze o vinărie mică, de tip, boutique. „Așa ceva e imposibil, în Moldova, în țara în care sunt atâtea vinării, să mai faci o afacere nouă!”, i-a reproșat socrul în acel moment. Dan s-a înarmat tocmai cu acest slogan — admir lucrurile aparent imposibile! — și a edificat o vinărie de la zero. Medaliată la concursurile internaționale și cu aceleași exporturi pe continente diferite.
„La 20 de ani după embargo, acel duș rece care ne-a trezit brutal, nu mai cerem voie să existăm pe hartă. Ne-am făcut singuri loc. Feteasca nu e doar un soi. E o declarație. E felul nostru de a spune că identitatea nu se negociază — se îmbuteliază. Noi nu reinventăm Moldova. O continuăm. Pe fundația pusă de cei dinaintea noastră, dar cu nerv, cu curaj și fără complexe”, spune Dan Prisăcaru.
Să nu credeți că această tenacitate, ce pare a fi reprezentativă pentru un nou val de vinificator, vine doar pe cale „de import”. Ilie Gogu vine din Căușeni, a construit o vinărie aici și nu se gândește să se mute în Capitală ori în străinătate. „Este bine să fii acolo unde ți-e casa. Cu muncă, pasiune și iar muncă, poți reuși oriunde”, îmi spune Ilie Gogu. Nu cred că a fost vreodată la seminare inspiraționale, atitudinea, probabil, își are originile în experiență și în felul său de a fi.
În lumea vinului, unde fiecare țară vine cu sute de etichete și povești bine lustruite, simpla prezență nu mai este suficientă. Nu mai ajunge să fii corect, nici măcar foarte bun. Trebuie să fii observat. Iar pentru asta, diferența nu o face doar vinul din pahar, ci felul în care alegi să te manifești. Curajul de a spune ceva propriu, de a ieși din tipar, de a transforma un soi – cum este Feteasca – într-o declarație de identitate, nu doar într-un produs.
Exact asta, mi se pare, încearcă să facă noua generație de vinificatori din Republica Moldova: să nu mai ceară loc la masă, ci să-l ocupe. Și nu sunt doar cuvinte, acum “Feteasca Generation” elaborează un plan ambițios de investiții, de atragere de fonduri, pentru ca discursul să fie transformat în realitate.
În final, poate cea mai importantă lecție este asta: în vin, identitatea nu se negociază, se construiește. Nu printr-un moment spectaculos, ci printr-o serie de gesturi coerente, repetate suficient de mult încât să devină recunoscute. Iar Moldova pare, în sfârșit, să fi înțeles că nu trebuie să copieze pe nimeni — trebuie doar să aibă suficientă încredere încât să fie ea însăși.
Mi se pare că cei din “Feteasca Generation” au înțeles acest lucru.
