Zilele acestea se împlinesc două decenii de la renumitul embargou rus impus vinurilor moldovenești în 2006. O decizie a Moscovei, care a distrus companii, a influențat destine umane, dar și a schimbat structural industria vinului din Republica Moldova. Și ne-a oferit o lecție, poate cea mai importantă de la independență încoace.
Martie 2006: șocul
Eram reporter economic la agenția de presă BASA-press pe atunci și urmăream cu atenție agențiile ruse de știri.
La 27 martie 2006, au aparut primele știri în mass-media rusă, care anunțau că serviciul sanitar rus Rospotrebnadzor a interzis total importurile de vinuri și distilate din Republica Moldova. În mod oficial, s-a anunțat că Rospotrebnadzor a descoperit prezența unor substanțe nocive în vinuri, în particular, un compus toxic numit “dibutil ftalat”.
În realitate, decizia a fost percepută pe scară largă ca o măsură politică. Chișinăul refuzase planul “Kozak” de federalizare a Republicii Moldova. Putin a fost nevoit efectiv să întoarcă avionul din calea sa spre Chișinău, iar președinția moldoveană anunța orientarea spre Uniunea Europeană.
După câteva zile de clarificări diplomatice, Guvernul moldovean a confirmat embargoul total la vinuri. Iar, președintele de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a adunat cele mai mari companii vinicole, la o discuție cu “ușile închise”. Se spune că Voronin ar fi spus că în joc este pusă însăși existența Republicii Moldova și a chemat vinificatorii la calm, inclusiv pentru a tempera eventuale proteste antiguvernamentale.
La acel moment, peste 80% din exporturile de vin moldovenesc mergeau în Rusia, iar industria vinului genera aproape o treime din exporturile totale ale Republicii Moldova.
Diferite estimări, au arătat că pierderile provocate de embargo au oscilat între 250 și 300 de milioane de dolari. Efectiv, garnituri de tren întregi cu vinuri au fost sechestrate în Rusia, iar importatorii ruși au refuzat să plătească banii pentru producția deja livrată, dar și să plaseze comenzi noi. În tradiția businessului de atunci, nu se plătea des în avans, achitările puteau dura și câțiva ani după livrare, așa că milioane și milioane de dolari nu au mai fost transferate, chiar dacă vinurile s-au vândut de facto în retailul rus.
Îmi povesteau vinificatori că erau fericiți că au putut întoarce camioanele de la vamă înainte de 27 martie, salvând astfel măcar ceva din marfă. Iar pe banii aflați în Rusia deja s-a pus cruce.
„A zis un sanitar străin, că vinul nostru nu e vin”
În paralel, propaganda rusă a dezlănțuit un linșaj mediatic al vinului moldovenesc. Medicul-șef sanitar al Rusiei, Ghenadi Onișcenco, declara că vinul moldovenesc e bun decât „doar pentru a vopsi gardurile”, iar televiziunea rusă difuza imagini cu un tractor numit simbolic „Merlot” și arăta cum acesta strivește cutii cu „vin moldovenesc periculos pentru sănătate”.
Un jurnalist rus chiar picta garduri cu vin moldovenesc și cochidea că vinul nostru este „mai puțin expresiv” decât cel din Chile, de exemplu. A fost aplicat „knockout” unei industrii care a aprovizionat decenii întregi piața sovietică cu vinuri.
„Aviz din ultimele ştiri:
S-a scufundat un submarin,
Recent un sanitar străin
A zis că vinul nu e vin” - cânta Alternosfera în piesa devenită hit „Ploile nu vin”.
După negocieri între autoritățile de la Chișinău și cele Moscova, Rusia a început să ridice treptat embargoul, în 2007. Doar unele companii au primit inițial dreptul de a exporta iarăși pe piața rusă, iar procedurile de certificare au devenit mult mai stricte. Reluarea exporturilor a fost lentă, iar multe vinării au rămas în continuare excluse de pe piața rusă.
În 2010-2012, exporturile de vin moldovenesc spre Rusia au fost reluate parțial, însă sectorul vitivinicol începea deja să își caute noi piețe în Uniunea Europeană, Asia și America de Nord.
Industria nu a colapsat într-un moment anume, dar undele de șoc s-au propagat tot mai mult. Companii mari au început a avea probleme cu lichiditățile, băncile au vândut din gajul sechestrat, nume sonore de odinioară au intrat în faliment: Acorex Wine Holding, Basvinex, Lion Gri. S-au destramat familii, vinificatori cu reputație au intrat în criză.
2013 - istoria se repetă
În septembrie 2013, Rusia a impus un nou embargo total asupra vinurilor moldovenești, invocând iarăși motive sanitare. Decizia a venit într-un moment politic sensibil: Republica Moldova se pregătea să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Interdicția a afectat din nou exporturile, dar impactul a fost mai mic decât în 2006, deoarece piața rusă nu mai avea pondere dominantă.
La scurt timp, la Chișinău a venit secretarul de stat american John Kerry. În prezența sa, s-a lansat la Cricova noul brand de țară — Wine of Moldova — prima instituție de tip public-privat din Republica Moldova, care a început să promoveze o nouă față a vinului moldovenesc. A unui producător de vinuri de calitate, nu neapărat d volum.
Colecția lui Putin, pusă la dos
Jurnalistul moldovean Vasile Botnaru — renumit și prin picturile sale în vin — a realizat o serie de tablouri la tema embargoului: cu chipul lui Onișcenco, al lui Putin sau cu imaginea Kremlinului.
Tabloul cu fața lui Putin a decorat un timp un local emblematic din Chișinău, cu nume sugestiv “Propaganda”, restaurant închis ulterior. Iar pictura în vin a Kremlinului a ajuns chiar în antecamera premierului rus de atunci Dmitri Medvedev. Însă, evident, oficialii ruși nu au reacționat în vreun fel la “cadoul” artistului moldovean.
Un alt gest simbolic este legat de colecția de vinuri a lui Putin de la Cricova, pe care a primit-o în dar atunci când și-a sărbătorit jubileul de 50 de ani în Republica Moldova. Există o tradiție ca oaspeții de rang înalt care vizitează Republica Moldova, să primească în dar câte un lot de vinuri la întreprinderea de stat Cricova. Și aceste loturi sunt expuse în fața turiștilor, în galeria de aur a vinăriei.
Lotul de 607 sticle ale președintelui rus a fost însă dus, în februarie 2022, într-un depozit ferit de ochii vizitatorilor. Întreprinderea a anunțat chiar că Putin are “embargo” la vizitarea celebrelor galerii subterane.
Vinul Moldovei - în 70 de țări
La 20 de ani după embargo, cifrele arată că Republica Moldova s-a „lecuit” de dependența bolnăvicioasă față de Rusia.
În 2024, am exportat sub 2% de vinuri în Rusia, față de 81%, la începutul anilor 2000. Vindem la un preț dublu.
La cel mai mare târg de vinuri, tocmai încheiat în Duesseldorf, Wine of Moldova a avut o prezență fantastică: oaspeți de pe toate continentele au vizitat pavilionul nostru pentru a încheia noi contracte de import a vinului moldovenesc. Vinurile moldovenești sunt prezente astăzi oficial în circa 70 de țări și, foarte puțin - în Rusia.
Iar, vinificatorii moldoveni spun, mai în glumă mai în serios, că embargoul din 2006 merită un monument la Chișinău — ca o lecție despre reziliență și despre puterea de a te despărți de un partener agresiv.
