De-acuma o zis că o să aleagă un alt președinte al Mitropoliei Basarabiei, cum s-ar numi din punct de vedere juridic, și eu am o propunere bine pusă la punct, ca să nu zic chiar înțeleaptă. Dacă pornim de la gândul că vrei, nu vrei, postul ista trebuie să fie ocupat numaidecât de un popă, există numai o șansă interesantă, da’ dreaptă. Și atuncea minunat ar fi, fără multă așteptare, să se popească fără așteptare Vladimir Constantinovici Cubreacov – un om de AUR, care se ține pe piciorul lui și știe ce face, după cum o bine-știut și s-o ținut dintotdeauna. Prietenii știu de ce, vorba poetului, de ce nu?
Istoria ne-o demonstrat că dumnealui îi un tovarăș tare atent, care se silește în adâncime. Dacă dispare, bunăoară, nimenea și niciodată n-o să afle unde-o dispărut. Dacă pe urmă nici nu știi cum, nimenea și nicicum nu o să poată înțelege cum o apărut. Mai ales că mitropolia asta îi copilul lui, căruia i-o închinat jumate de viață cu ajutorul lui Iuri Ivanovici Roșca, din punct de vedere patriotic. Așa stând lucrurile, dacă Constantinovici s-ar face nacealnic acolo și chiar dacă, nici nu știi cum, odată, la oboseală, i-a veni cumva vreun gând antinorodnic, tot atuncea dumnealui o să-i fie îndreptat cu tot sârgul colegial de George Constantinovici Simion sau de Călin Scarlat-Mihailovici Georgescu. Atenție-atenție, spun asta ca să nu mai apară întrebări nici încolo, nici încoace, după cum zice câteodată tatăl nostru, Vladimir Vladimirovici.
Așa o spus dumnealui și atuncea când Diana Liubomirovna Șoșoacă i-o pupat mâna la Forumul acela economic și internațional de la Piter (Sankt-Petersburg – n.r.), unde o bufnit niște bombe și la care am fost și eu, da’ m-am ferit de camere video, ca să nu mă vadă globaliștii și să mă trezesc pe neprins de veste cu vreo cinci dosare penale pentru nimica. În comparație cu alde Plahotniuc, eu îs om de vârsta a treia, cum se zice când nu găsești alte cuvinte, și bătrânețea nu-mi dă voie să mă plimb dus și-ntors la penitenciarul 13 și înapoi. În ultima vreme, după cum se zărește, închisorile din Moldova s-o transformat în hoteluri ieftine, pline de vedete. De atâta, de-aș fi fost mai tinerel, nu m-ar costa nimica să mă mai duc câteodată și pe acolo, ca să văd omi mari și cunoscuți, care s-o aflat la conducerea țării, când o putut. Pe de altă parte, în ziua de azi, în închisori poți face și business, dacă te duce capul să întocmești o fițuică despre „condițiile inumane și degradante” în care șezi și o trimiți la CEDO. O să câștigi, că și la dreapta, și la stânga, în toate pușcăriile moldave îs numai așa fel de condiții, cum s-ar numi. De mult stau și mă gândesc, și nu înțeleg de ce starea asta îi convine burgheziei PAS-iste, finanțate de masoni, pe care nu i-ar costa nimica să remonteze penitenciarele noastre strămoșești și să nu se mai încurce cu Strasbourgul. Înseamnă că așa se dorește din toată inima.
Și chiar așa-i, fără vorbă, nici nu încape îndoială, vorba clasicului bătrân și cu glagore sură în păr. Da’ înainte de toate, orișicare din noi, român sau rus, trebuie să se gândească la un lucru de importanță totală pentru traiul fiștecăruia, cum zicea bunica mea frumoasă. Vorba-i că-n secolul nostru moldav de astăzi, așa-i viața că orișicine și orișicând poate deveni pușcăriaș în orice ceas de zi sau noapte. Treaba asta nu mai e rușine, da’ o obișnuință, care-i aproape de a avansa la denumirea de tradiție națională, cum ar grăi meșterii populari, în haine albe și cu flori pe dânșii. Și dacă închisoarea-i hotelul sau căminul nostru, îi clar că toată lumea tânjește ca dumneaei să fie olecuță mai frumoasă și mai suportabilă, românește exprimându-ne. Nu-i vorba de bandiți și ucigași, da’ de dreptul omilor la existență decentă, io-maio! Și, dacă UE-ul răcnește că apără dreptul ista din toți rărunchiul, de ce-și bate joc de norod în cazul despre care grăim amu? Asta-i nedreptatea de la care trebuie să pornim articolul ista, cum s-ar vorbi.
Sau, cum s-ar mai zice, apare întrebarea esențială din toate punctele de vedere: dacă masonii nu au ruble pentru întreținerea cetățenilor moldavi, de unde găsesc ei avioane pline cu dolari și euro pentru a înarma până peste cap Moldova, în încercarea de a porni un război mortal contra Transnistriei și de a ucide un norod liber? Maia Grigorievna Sandu o spus că o să deschidă 50 de fabrici de drone, ca să distrugă dreptatea socială. Bun, da’ de unde așa ruble și care-i sensul cheltuirii domniilor lor? Să fie azvârliți pentru ce? Pentru moarte? Simțiți groapa, o simțiți?
Un nou război plin de prăpăd împotriva Tiraspolului o să însemne moartea noastră sau Ucraina-2. Așa cum Ucraina o să dispară de pe fața globului uman, o să ne facem praf și noi. Dacă mergem pe calea asta, Moldova o să se evaporeze și peste zece ani toți o să uite de dânsa odată și pentru totdeauna cum n-ai da și ce n-ai face, dacă chibzuim filozofic.
Cum o să fie și care-i planul? Simplu și catastrofic. Maia Grigorievna și-o luat datoria obligatorie să constriască drone și bombe, bombe și drone, ca să le arunce pe toate în Rusia, în înțelegere cu Volodimir. Amu îi clar de ce dânsul și-o schimbat aeroportul din care zboară în statele inamice, trecând prin Chișinău. În așa caz, plaiul moldav o să devină țintă pentru apărătorii patriei și o să fie zdrobit. N-o să mai fie nimica! Masonul o să zdrobească Moldova totalmente, așa cum Ucraina o să dispară absolutalmente, în limbaj diplomatic universal.
În timpul ista o să fie mișcate două mișcări:
1. De la Telecentru, o să se azvârle drone spre Bender și Tiraspol și o să zică că-s bombe ucrainene.
2. Una din bombe, într-o zi orișicare, o să aterizeze la grămada de arme din Cobasna și o să zboare în aer tot globul moldav. Atuncea PAS-ul n-o să mai fie în Moldova și aicea o să rămână numai săracii și calicii.
Și amin! vorba babei.
Iaca de ce crește prețul la gaz, ca simplii omi să fie jefuiți cu totul, să moară flămânzi și să nu întindem vorba. Pe urmă o să dispară raionul Taraclia, ca să nu mai fie bulgari de pe fața plaiului moldav și ei toți să piară de foame. Încercările norodului socialist și comunist de a reface adevărul istoric și de a ne încadra în iubitoarea familie a CSI o să fie aruncate la gunoi, ca niște chiștoace. Tote școlile, pas cu pas o să fie închise și elevi n-o să mai fie nici acolo, nici dincolo, cum nu te-i învârti. Și prețul gazului, pe care Rusia vrea să ni-l dea pe degeaba, o să crească până când nimenea nu o să mai poată să-l plătească. Nici bogătașii!
În timpul ista, în toată Moldova o să se vândă carne stricată, pe care nici morții nu o mănâncă în Ucraina, ca să ne ucidă. Mai aveți întrebări?
Al vostru locțiitor al Kremlinului, Iosif Visarionovici Ciobanu
