„Săptămânile de conflict au dus preţurile energiei şi alimentelor la limite critice pentru familiile şi mediul de afaceri din lumea întreagă” - subliniază preşedintele Nicuşor Dan.
Ucraina vrea continuarea războiului și solicită armistiții tactice, în timp ce Moscova cere o pace reală și de lungă durată, potrivit presei pro-Kremlin.
Un comandant al Hezbollah a fost ucis, în urma unui atac israelian cu drone în sudul Libanului.
Israelul acuză un atac al grupării Hamas asupra forţelor sale armate.
Ieri, în Egipt, a fost semnat un acord de încetare a focului, prima parte a planului american de pace între Israel și Hamas.
Noul termen limită este de "10 - 12 zile", nu începutul lunii septembrie, anunţat anterior.
Jumătate din ostaticii israelieni încă în viață ar fi eliberaţi, în schimbul unor prizonieri palestinieni închiși în Israel.
În acest interval, SUA ar urma să conlucreze cu ambele părți pentru a pune capăt conflictului.
Moscova pune sub semnul întrebării rostul negocierilor de pace şi acuză Kievul de terorism.
Potrivit acestuia, zece ostatici israelieni vor fi eliberați, odată cu trupurile a 18 prizonieri decedaţi.
Federația Rusă nu a fost niciodată parte a conflictului transnistrean, iar manualele de istorie din Republica Moldova care prezintă Rusia ca stat agresor denaturează istoria, potrivit reprezentanților regimului de la Kremlin.
Ucraina nu a acceptat propunerea, cerând în schimb o încetare a focului de 30 de zile.
Moscova anunţă că e deschisă la inițiative de pace.
O delegație americană a purtat separat negocieri cu reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la nivelul grupurilor de experți, între 23 și 25 martie a.c., la Riad, în Arabia Saudită, ia cel mai important rezultat al acestor discuții pare să se referă la un armistițiu la Marea Neagră. Se creează, însă, impresia că SUA și Rusia au înțeles în mod diferit cele convenite.
Reprezentanţi ucraineni şi ruşi ar fi iniţiat deja contacte pentru o încetare a atacurilor reciproce asupra obiectivelor energetice.