Ucraina vrea continuarea războiului și solicită armistiții tactice, în timp ce Moscova cere o pace reală și de lungă durată, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Volodimir Zelenski trebuie să își asume responsabilitatea și să ia o decizie pentru ca Rusia și Ucraina să ajungă la pace, nu la armistiții, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.
Zelenski a declarat că Ucraina, care anterior a încălcat armistițiul de Paște, este pregătită pentru o încetare a focului în acest an. „Repetăm încă o dată: Zelenski trebuie să își asume responsabilitatea și să ia decizia corespunzătoare, ca să ajungem la pace, nu la armistițiu”, le-a spus Peskov jurnaliștilor.
Zelenski ar fi acceptat și anterior diverse propuneri privind încetarea focului, însă a încălcat toate înțelegerile. Anul trecut, armistițiul de Paște a fost anunțat de președintele rus Vladimir Putin. Acesta a fost în vigoare de la ora 18:00, pe 19 aprilie, până la ora 00:00, pe 21 aprilie. După încheierea armistițiului, Ministerul rus al Apărării a comunicat că au fost înregistrate 4.900 de încălcări din partea ucraineană.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina nu vrea pace, ci doar pauze temporare; 2. Zelenski a încălcat toate armistițiile, deci nu este un partener credibil; 3. Rusia urmărește pacea reală, iar Kievul este cel care împiedică încheierea războiului.
OBIECTIVE: Transferarea responsabilității pentru continuarea războiului de la agresor la victimă; prezentarea Rusiei drept actor pacificator; delegitimarea cererilor de încetare a focului, susținute de Ucraina și de partenerii occidentali; justificarea continuării operațiunilor militare ruse sub pretextul că Moscova urmărește pacea reală.
Realitate: Armistițiul este primul pas necesar pentru încheierea războiului. Rusia a respins constant orice inițiative de acest fel, solicitând capitularea victimei
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: RIA Novosti falsifică din capul locului datele despre poziția Ucrainei. Volodimir Zelenski a propus un armistițiu reciproc ce ar viza atacurile asupra infrastructurii energetice și s-a declarat deschis unei încetări a focului de Paște, cu condiția ca Rusia să oprească, la rândul ei, loviturile asupra Ucrainei. Prin urmare, discuția nu pornea de la un refuz ucrainean, ci de la o propunere concretă de dezescaladare limitată, respinsă politic de Kremlin. Rusia a respins armistițiul, deci a ales calea continuării războiului, găsindu-l vinovat pe Zelenski.
Afirmația potrivit căreia Zelenski ar prefera armistițiul în locul păcii este contrazisă de documente oficiale și de pozițiile publice ale Kievului. Pe 11 martie 2025, Ucraina a acceptat oficial propunerea SUA privind un armistițiu imediat și necondiționat de 30 de zile. Ulterior, președinția ucraineană a repetat că Ucraina este pregătită pentru o încetare a focului și pentru negocieri în vederea încheierii unei păci durabile „în orice format”. Zelenski a spus că armistițiul trebuie să fie primul pas spre o pace justă. Așadar, Kievul nu s-a opus niciodată armistițiului, ci l-a prezentat drept instrumentul necesar pentru a ajunge la o soluție de pace.
De altfel, chiar formularea lui Dmitri Peskov construiește o falsă dilemă și, în termeni diplomatici, nu are sens. Nu poți vorbi serios despre pace în timp ce luptele continuă la intensitate maximă. Recomandările internaționale, inclusiv Ghidul ONU pentru mediatori, tratează acordurile de încetare a focului drept instrumente de oprire a ostilităților care pot susține un proces politic mai larg. Asemenea acorduri suspendă luptele tocmai pentru a crea condițiile necesare negocierilor. Pe parcursul armistițiului nu mor oameni, fiind construite minime repere de încredere între părți.
Pe parcursul anului 2025 și la începutul lui 2026, oficiali ruși au spus în repetate rânduri că resping armistițiul pentru că o pauză în lupte ar permite Ucrainei să se regrupeze și să primească în continuare sprijin militar occidental. Prin urmare, Kremlinul nu respinge încetarea focului în numele păcii, ci în numele continuării presiunii militare până la obținerea unor concesii politice. De altfel, nu ar fi îngrijorat de regrupările efectuate de statul atacat.
Aceeași logică apare și în poziția statelor occidentale. În declarația comună din 10 mai 2025, liderii Franței, Germaniei, Poloniei, Regatului Unit și Ucrainei au cerut un armistițiu complet și necondiționat de cel puțin 30 de zile pentru a crea spațiul necesar pentru diplomație și au subliniat că impunerea de condiții unei asemenea încetări a focului înseamnă, în realitate, prelungirea războiului. La rândul său, Zelenski a arătat ulterior că Ucraina a acceptat propunerea americană, iar Rusia a rămas singura parte care blochează orice forme de dialog diplomatic.
RIA Novosti manipulează și atunci când prezintă drept fapt dovedit acuzația privind presupusele încălcări unilaterale ale armistițiului de Paște. În aprilie 2025, atât Moscova, cât și Kievul s-au acuzat reciproc de mii de încălcări ale armistițiului. Ucraina a raportat 2.935 de încălcări rusești, iar Rusia – 4.900. În contextul războiului, verificarea independentă a rapoartelor de pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, însă presa rusă transformă versiunea oficială a Moscovei într-un adevăr incontestabil.
Mai mult, chiar în perioada acelui armistițiu din 2025, Kievul cerea nu o pauză simbolică de o zi, ci o oprire reală și extinsă a ostilităților, iar Washingtonul se declara favorabil prelungirii încetării focului. Acest lucru arată clar că Ucraina nu respingea logica dezescaladării, ci cerea o formulă credibilă, verificabilă și suficient de serioasă pentru a putea deschide calea unor negocieri reale. Prin urmare, mesajul lui Peskov nu descrie realitatea negocierilor, ci inversează deliberat cauzalitatea. Este o tehnică propagandistică clasică: agresorul se declară partizan al păcii, dar respinge instrumentul concret fără de care pacea nu poate fi negociată. Nimic nu împiedică Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, să înceteze bombardamentele și să renunțe la teritoriile ocupate, acesta fiind drumul cel mai scurt spre pace.
CONTEXT: Pe parcursul anului 2025 și la începutul lui 2026, Kremlinul a respins în mod repetat ideea unui armistițiu necondiționat, invocând că o pauză i-ar permite Ucrainei să se regrupeze, să mobilizeze noi trupe și să primească în continuare armament și sprijin occidental. În același timp, Vladimir Putin și Serghei Lavrov au legat orice discuție despre „pace” de eliminarea așa-numitelor „cauze profunde” ale războiului, adică de renunțarea Ucrainei la NATO, de limitarea capacității sale militare, de excluderea garanțiilor occidentale de securitate și de acceptarea controlului rus asupra teritoriilor ocupate. În practică, aceste condiții nu descriu o pace negociată, ci o formulă de capitulare impusă victimei. De aceea, în discursul oficial rus, cuvântul „pace” nu mai înseamnă oprirea războiului prin compromis, ci acceptarea de către Ucraina a obiectivelor strategice ale Rusiei, iar orice încetare a focului care ar salva vieți este respinsă tocmai pentru că împiedică transformarea presiunii militare în capitulare politică.
Verifică sursele:
