Îl numește un „ambasador contemporan de seamă al culturii româneşti în universalitate”.
Originară din Republica Moldova, Lina Vdovîi locuieşte în România.
Pe afiș figurează scriitorii basarabeni Aura Christi și Dumitru Crudu.
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan: este o dovadă grăitoare a solidarităţii europene şi a susţinerii ferme pentru parcursul european al republicii.
LUTNIŢA din Chişinău prezintă lucrările artiştilor români Alex Bodea şi Flaviu Cacoveanu, în secţiunea Discovery.
Vor avea loc şi întâlniri dedicate operei bănăţencei Moni Stănilă, stabilită de 15 ani la Chişinău, şi basarabeanului Alexandru Vakulovski, definiţi de organizatori drept două voci inconfundabile ale literaturii în limba română.
Parlamentul Republicii Moldova va găzdui, în perioada 27-28 martie, vizita delegației Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, condusă de președintele acesteia, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.
În timp ce dezinteresul față de cărți crește în ultimii ani pe ambele maluri ale Prutului, iar tot mai mulți oameni cred cu ochii închiși știrilor false ale propagandei ruse, autoritățile de la Chișinău pun în continuare obstacole în calea donatorilor de carte din România pentru Republica Moldova. Este unul din subiectele discutate de Veridica într-un interviu cu directorul Bibliotecii ASTRA din Sibiu, lectorul universitar Răzvan Pop.
În perioada următoare va avea loc procesul de selecţie, iar rezultatele finale vor fi anunţate în jurul datei de 30 iunie.
Standul Institutului Cultural Român promovează şi autori din Republica Moldova.
Proiectul este organizat în colaborare cu instituții de învățământ din Republica Moldova care au ca obiect de activitate studiul intensiv al limbii franceze.
Mărţişorul va fi sărbătorit în Portugalia, rezultat al colaborării dintre ambasadele celor două state.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Unii politicieni o poartă ca pe o broșă la sărbători. Alții o văd ca pe o listă de poeți decedați din manuale sau ca pe niște cuvinte care nu înseamnă nimic, dar sună frumos. Foarte frumos. E și această manifestare parte din cultura noastră națională, moștenită din limbajul de lemn și formalitatea din comunism, când nu puteai spune direct ce crezi, dar trebuia să-ți bifezi prezența la tot felul de sindrofii. Am schimbat monumentele la care ducem flori, dar nu neapărat și felul în care ne raportăm la ele.
Rezultatele triste ale testelor PISA au arătat în ultimele campanii electorale, atât din Republica Moldova, cât și din România, ce rezultate poate avea lipsa unui sistem consistent de educație și neglijarea culturii. Despre rostul culturii și al educației am discutat într-un interviu pentru Veridica cu scriitorul Oleg Serebrian, diplomat, vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova.
